Transplant (ANT), Anca Baculea, a afirmat că în 2018 au fost identificaţi 160 de donatori potenţiali, iar dintre aceştia au devenit reali doar 55. Din cele 41 de unităţi sanitare acreditate pentru a face transplanturi doar 11 au realizat astfel de intervenţii.
În 2018 au fost identificaţi 160 de donatori potenţiali, însă doar 55 dintre aceştia au devenit reali.
“Din păcate familiile a 50 de donatori nu au fost de acord cu prelevarea de organe, iar restul au avut alte probleme de sănătate care au făcut imposibilă prelevarea. (…) Au fost 102 transplanturi renale, 46 de transplanturi de ficat, trei de plămân şi cinci de cord”, a mai spus Anca Baculea.
Problemele cu care se confruntă Agenţia Naţională de Transplant
Directorul ANT a mai spus că Programul Naţional de Transplant are o sumă limitată, nu poate să susţină tot tratamentul şi toate investigaţiile necesare, pre şi post transplant. Baculea mai spune că unele intervenţii pot fi plătite din banii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi că ANT se confruntă cu mai multe probleme.
“O primă problemă ar fi reorganizarea agenţiei, reorganizare care face obiectul Legii transplantului care este în momentul de faţă la Guvern. În momentul în care reorganizarea Agenţiei este realizată putem face paşi înainte, până atunci aşteptăm în sensul în care ANT nu are resursă umană, nu este în programul Naţional de Transplant, coordonarea activităţii naţionale de transplant nu este făcută de către Agenţia Naţională de Transplant şi toate acestea sunt aşa datorită normativelor legislative în vigoare. Pentru a schimba lucrurile aşteptăm Legea transplantului, unde noi am făcut aceste propuneri de modificare şi de reorganizare”, a explicat Anca Baculea.
De asemenea, directorul ANT spune că este foarte important ca lumea să ştie că există Registrul donatorilor voluntari în care în timpul vieţii omul poate să îşi dea acceptul de donare de organe în momentul în care ajunge într-o moarte cerebrală şi că atunci nu mai este nevoie de acordul familiei.
„În momentul de faţă acest Registru nu îl monitorizează ANT, nu aş putea să vă zic care este numărul. Noi doar îl promovăm. Îl monitorizează Ministerul Afacerilor Interne. (…) Paşii sunt simpli: se merge la notar, orice notar din România poate să facă acest lucru, se face o declaraţie prin care se exprimă această dorinţă, iar notarul intră într-un Registru în care îl completează cu această cerere şi declaraţie şi primeşte un certificat pe care îl înmânează respectivului. Cu acel certificat se merge la medicul de familie şi inclusiv pe cardul de sănătate să fie notate aceste aspecte”, a explicat Anca Baculea.
41 de unităţi sanitare din România sunt acreditate pentru a face transplanturi, însă doar 11 au făcut realizat astfel de intervenţii, anunţă directorul ANT.
Totodată, Anca Baculea susţine că Registrul Naţional conţine numele persoanei care este în aşteptare, centrul din care face parte şi câteva date personale.
„Ca registrul să funcţioneze şi să cuprindă tot ce ar trebui să cuprindă un registru al donatorilor vii (…) impune nişte investiţii, (…) dar suntem în curs de elaborare şi de punere la punct a acestui registru. Trebuie să avem un cadrul legislativ că să facem paşi înainte. În şase luni dacă lucrurile merg bine poate fi pus la punct şi poate fi funcţional”, a spus Baculea.
Soluţie pentru creşterea numărului de donatori
De cealaltă parte, directorul medical al Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, Turkes Ablachim, susţine că o soluţie pentru a creşte numărul donatorilor este de a informa studenţii despre această posibilitate.
“Dorim să iniţiem un parteneriat cu spitalele din Europa la care să se ducă medicii noştri. (…) Problema donării de organe este foarte gravă în România şi asta se întâmplă din cauza lipsei de educaţie a populaţiei. Ştiţi ce dificultăţi există în colaborarea cu societatea, cu membrii societăţii. Astfel, încercăm să facem nişte campanii de educare în universităţi, ca tinerii să ştie despre această posibilitate. Tinerii vor înţelege ce înseamnă acest lucru”, a spus Turkes Ablachim.
Ministrul Sănătăţii: Sunt centre de transplant în care nu se face nicio prelevare. Ar putea fi pedepsite
Există mai multe spitale judeţene în care au fost declaraţi pacienţi în moarte cerebrală, dar nu s-a făcut nicio prelevare, spune ministrul Sănătăţii, precizând că aceste centre ar putea fi pedepsite prin scoaterea din Programul de Transplant sau să fie lăsate fără bani.
“Într-un judeţ există într-o lună 40 de pacienţi declaraţi în moarte cerebrală şi nicio prelevare. (…) Există mai multe centre, spitale judeţene unde au fost declaraţi pacienţi în moarte cerebrală şi nu s-a făcut nicio prelevare. (….) Asta înseamnă că nu există interes. (…) În primul rând, ei sunt cointeresaţi financiar prin programul Naţional de Transplant. Probabil că le este dificil să abordeze aparţinătorii, dar din informaţiile pe care le am (…) nici măcar nu îi abordează”, a spus, marţi, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.
Ministrul Sănătăţii spune că un centru medical primeşte bani pentru declararea morţii cerebrale, dar şi pentru prelevarea de organe. Unităţile medicale în care sunt înregistrate morţi cerebrale, dar nu şi prelevări de organe ar putea să fie excluse din Programul Naţional de Transplant.
“Spuneam că vom reorganiza puţin Programul Naţional de Transplant, astfel încât să-i răsplătim cu adevărat pe cei care fac sau să îi pedepsim pe cei care nu fac, pentru că până la urmă este o activitate finanţată pe care trebuie să o facă. (…) Încă nu ne-am gândit cum (n.r. – să îi pedepsim). În primul rând ne gândim să-i convingem. (…) Ar putea (n.r. – aceste centre) să rămână fără bani. (…) Poate că judeţul respectiv nu va mai fi inclus în programul naţional de transplant”, a mai explicat Sorina Pintea.
Ministerul Sănătăţii a finalizat Legea Transplantului, iar aceasta urmează ca în luna decembrie să fie făcută publică.
“Eu spun că va fi ceva care nu doar va revoluţiona transplantul, ci-l va pune exact acolo unde îi este locul. De altfel, ministerul Sănătăţii s-a angajat, inclusiv la Guvern, că în luna decembrie va scoate această lege. Cât de curând o vom supune dezbaterii publice”, a mai explicat ministrul.