Featured, Life

Tradiții culinare de Crăciun. Vezi ce sunt scutecele Domnului

În satele din Moldova, de Crăciun, gospodinele ţin post şi se roagă să fie împăcate sufleteşte, apoi fac curăţenie în casă şi aşteaptă preotul să binecuvânteze, iar după ce totul este pus la punct se apucă să prepare turte sau „Scutecele Domnului”, care se dau de pomană doar în Ajun.

Ecaterina Hulea este fostă educatoare în satul Odaia Manolachi, dar şi coordonatoarea unui ansamblu folcloric. Ea a învăţat să prepare turte de la bunica ei şi este o bună păstrătoare a tradiţiei „Scutecelor Domnului”.

Pentru pregătirea turtelor este nevoie făină, un praf de sare, apă şi un sucitor.

Turtele, subţiri ca hârtia, se coc la cuptor, iar pe ele se presară miere de albine, arome, lămâie, rahat, halva şi miez de nucă din abundenţă.

Prepararea turtelor se face cu casa plină, vecinele se ajută între ele şi cântă, împreună, colinde. Atunci când sunt gata, preparatele se pun în nişte vase, împreună cu sarmale de post, orez, prune uscate şi se dau de pomană vecinilor, rudelor, finilor şi cumetrilor.

„Noi le pregătim cu mare dragoste deoarece este o mare sărbătoare Crăciunul, sărbătorim Naşterea lui Iisus Hristos. Aceste turte reprezintă scutecele în care Domnul a fost învelit atunci când a apărut pe lume. Ele se dau de pomană. Aşa este obiceiul la noi, să dai de pomană vase umplute cu turte şi sarmale. Noi am învăţat de la bunici şi continuăm tradiţia”, povesteşte Ecaterina Hulea.

După ce turtele sunt gata, localnicii taie porcul. Masa de Crăciun trebuie să fie îmbelşugată cu cârnaţi, tobă şi sarmale.

„Eu îmi aleg cărnurile pentru anumite preparate. Pentru masa de Crăciun pregătesc cârnaţii, toba, leberul, o ruladă tradiţională, plăcintă cu carne, sărmuluţe, piftie. Anul acesta vreau să le fac celor dragi o surpriză şi să pregătesc raţă la cupor, înăbuşită. Desigur, de pe masa de Crăciun nu lipsesc turtele, cozonacii şi prăjiturile de casă precum: tăvălită şi alba ca zăpada”, spune Ecaterina Hulea.

În prima zi de Crăciun, gospodinele se îmbracă în straie populare şi merg cu colindul la Biserica din sat.

„Aşa este obiceiul. Ne gătim în costume populare şi plecăm să urăm oamenii din sat. Avem alături de noi copii şi nepoţi. Este o mare bucurie că anul acesta Măriuca, nepoţica mea a ales să meargă cu mine la colindat. Noi cântăm colindele satului nostru, precum Princel verde vişinel, Doamnele, Sculaţi sculaţi gospodari”, mai spune fosta educatoare.

După ce se întorc de la colindat, localnicii îşi deschid porţile caselor pentru a primi musafiri. Copiii, nepoţii, finii şi cumetrii, cu toţii se adună şi îşi urează Crăciun Fericit.

Sursă FOTO: Mediafax

blank