Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a participat, luni, la ședința Secției de procurori a CSM, unde, în cadrul dezbaterilor privind raportul Inspecției Judiciare urmare controlului de la DNA, a spus că trebuie stabilite termene fixe de controlare a parchetelor.
Mai precis, a explicat Toader, pachetul de Legi ale Justiției ar trebui să prevadă termene de patru sau cinci ani între controalele de fond ce se fac la aceste unități judiciare.
„Din momentul în care am solicitat acest control managerial am spus, și am raportul din 2007, că de 10 ani de zile nu s-a procedat la o astfel de evaluare, astfel de control și am primit precizări publice că în ultimii 10 ani s-au făcut 136 de controale”, a spus demnitarul.
El spune că cele 136 de controale despre care s-a vehiculat că ar fi fost făcute la DNA au reprezentat controale punctuale „dar o evaluare de fond nu s-a făcut din 2007 și concluzia mea, și o voi trece și în proiectul de lege pentru modificarea legilor justiției…”.
„Concluzia mea este că cel puțin la cinci ani, dacă nu o fi prea mult, un astfel de control tematic de fond ar trebui făcut la fiecare unitate de parchet de pe lângă judecătorie, de la Înaltă Curte, adică cu toții să avem această evaluare. Poate nu e bine la cinci ani, poate e la patru ani, să coincidă cu durata mandatului celui care are funcție de conducere, dar e nefiresc 10 ani de zile alții să fie controlați de 10 ori și unu sau alte entități să nu fie controlate niciodată”, a conchis demnitarul.
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a continuat, luni, dezbaterile privind raportul Inspecției Judiciare întocmit după controlul de fond de la Direcția Națională Anticorupție din vara acestui an.
Luni au participat la discuții și adjunctul șefului IJ, Gheorghe Stan, cel care ar fi înregistrat-o pe inspectoarea Mihaela Focica când susținea că o persoană cu care a discutat în DNA i-ar fi indus o stare de temere.
Din respectiva înregistrare nu reiese cu certitudine dacă persoana ar fi fost șefa Direcției, Laura Codruța Kovesi, nefiind precizat numele concret.
Teoria lui Stan
Prezent la discuții și întrebat despre afirmațiile Laurei Codruța Kovesi privind modalitatea de efectuare a controlului și concluziilor ce au derivat și aceasta Gheorghe Stan a afirmat că șefa DNA ar fi avut o intenție declarată încă de la debutul controlului de a-l contesta.
„Mă întreb dacă este în favoarea sistemului judiciar și a credibilității acestuia să susții în calitate de conducător de unitate de parchet controlată că a avut senzația că s-a venit cu anumite teme care trebuie verificate. Este destul de periculos, de neproductiv și de asemenea dăunător atât sistemului judiciar, cât și societății civile. (…) Aceeași senzație a avut-o doamna procuror-șef (Laura Codruța Kovesi – n.r.) și cu privire la acel bilețel pe care inspectorul judiciar a scris numere de dosare penale, susținând că în realitate prin acest control s-au făcut și alte chestiuni exterioare verificărilor”, a explicat Stan în fața procurorilor.
El a mai spus că „prin aceste afirmații s-a încercat să se inducă în mod public ideea că inspectorii judiciari nu și-au exercitat atribuțiile de serviciu cu obiectivitate și imparțialitate, senzație care este departe de adevăr”.
„Respingem categoric astfel de insinuări. Probabil că aceste demersuri se subsumează intenției declarate de la început și anume aceea de a crea premisele contestării raportului, prin invocarea unor vicii de procedură inexistente”, a mai spus adjunctul Inspecției Judiciare.
În esență Stan a explicat că era firesc ca inspectorii să își ia notițe pe coli de hârtie și mai ales să îți treacă pe bilețele numere de dosare penale.
N-au fost scurgeri de informații de la DNA
Un alt membru al Inspecției care a răspuns în fața procurorilor CSM referitor la controlul de la DNA a fost Șefa Direcției de inspecție pentru procurori din cadrul Inspecției Judiciare, Adriana Pampu Romanescu.
Aceasta a infirmat categoric ipoteza cum că s-ar fi putut crea premisele unei scurgeri de informații din dosarele aflate în anchetă la DNA.
1Despre scurgerile de informații nu putem discuta la modul teoretic, că se creează condițiile scurgerilor de informații. Nu mi-am pus problema că o verificare directă, efectuată de inspectorii judiciari, ar însemna o posibilitate de a scurge informații. Resping în totalitate această chestiune, nu a existat așa ceva și nu cred că poate fi o susținere reală”, a spus inspectoarea.
Ea atrage atenția că nu a existat vreun caz în care să existe scurgeri de informații ca urmare a verificărilor efectuate de inspectorii judiciari asupra unor dosare.
„Aceste verificări (…), toate s-au făcut întotdeauna exclusiv cu verificări directe. Nu s-au făcut niciodată pe bază de fișe. (…) În condițiile în care exista cea mai mică informație că ar putea să existe scurgeri de informații, consider că în calitate de director de direcție ar fi trebuit să știu lucrurile acestea. (…) Am considerat că nu poate exista o astfel de suspiciune. Am fost stupefiată vineri să aflu că există astfel de suspiciuni”, le-a spus Romanescu procurorilor din CSM.