Ministrul de Externe al României în Washington Post: „Suntem extrem de îngrijoraţi de ce se întâmplă”

 titus_corlatean

„Suntem extrem de îngrijoraţi de ceea ce se întâmplă în Europa de Est şi în jurul regiunii Marii Negre. Suntem o parte a regiunii. Suntem flancul estic al NATO. În calitate de ministru de externe, am criticat puternic acţiunile Rusiei”, a declarat ministrul român al afacerilor externe Titus Corlăţean într-un interviu pentru Washington Post, acordat cu prilejul vizitei în Statele Unite şi publicat în ediţia online a prestigiosului cotidian american miercuri seară.

„Ţara mea, România, reprezintă graniţa de est a NATO şi a Uniunii Europene. Ceea ce s-a întâmplat cu această anexare absolut ilegală a Crimeii de către Rusia violând dreptul internaţional – a avut loc la numai 200 de mile de graniţa României. O altă tentaţie a Rusiei ce se referă la statutul regiunii Transnistria din Republica Moldova se întâmplă la graniţa noastră”, a notat el.

Întrebat, în cadrul acestui amplu interviu intitulat „Ameninţarea rusă este o realitate”, dacă este îngrijorat de incursiunea rusă în Ucraina, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a răspuns afirmativ, estimând că „Rusia este foarte activă în regiune. În primul rând, în estul Ucrainei, dar nu numai în estul Ucrainei. Subiectul federalizării Ucrainei este ceva care pare a fi foarte apreciat de ruşi… uitându-ne la sudul Ucrainei, mergând către Odesa şi chiar spre Transnistria în Republica Moldova”, a mai remarcat el.

Întrebat dacă Rusia ar putea lua sub control regiunile prin federalizarea Ucrainei, Titus Corlăţean a declarat că „această este o formă de a bloca aspiraţiile europene ale Ucrainei că un întreg şi menţine o anumită influenţă asupra Ucrainei”.

„Interesul Rusiei este de a-şi menţine influenţa puternică în spaţiul ex-URSS”, a remarcat el. „Ea este legată de Ucraina şi Republica Moldova. Ieri, pe baza deciziei politice a UE, cetăţenii moldoveni au început să fie beneficiarii liberei circulaţii în interiorul UE încât nevoia de vize a fost eliminată pentru cetăţenii moldoveni. Cel mai important obiectiv în viitorul apropiat este semnarea acordului de asociere la UE şi acordul de liber schimb cu UE”.

Asupra controlului rus al Transnistriei, fâşia de teren din interiorul Republicii Moldova, după cum remarcă Washington Post, „acest lucru ne preocupă extrem. Am fost printre aliaţii din NATO care pledează pentru o prezenţa militară mai rapidă şi mai puternică a aliaţilor pe flancul de est pentru a consolida încrederea României, Poloniei şi statelor baltice în securitatea colectivă, care este garantată de alianţa”, a spus el.

Întrebat „Ce anume vreţi să vedeţi mai exact?”, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a răspuns: „Redistribuirea capacităţilor militare ale NATO, începând cu Polonia, România şi statele baltice”. El a salutat totodată „redistribuirea trupelor, în unele cazuri sprijinul aerian, AWACS-urile” (avioane-radar – n.r.).

În „Polonia şi de asemenea în România”, a notat el, „pentru că România este de asemenea obiectul supravegherii de către AWACS. Ele patrulează şi monitorizează Polonia şi România. Recent am avut exerciţii militare cu avioane americane F-16 venite în România, împreună cu flota noastră militară.

A fost un anunţ recent de suplimentare cu şase avioane de lupta trimise de Canada în România – F-18 Hornets. Şi, de asemenea, nave militare americane şi franceze din Marea Neagră participa la exerciţii militare împreună cu românii. Acest lucru consolidează încrederea opiniei publice. Este extrem de important să avem o prezenţa solidă a Statelor Unite în ţările noastre, inclusiv România”, a mai notat Titus Corlăţean.

„Trebuie să facem o distincţie. În cele din urmă, alianţa (NATO) oferă garanţii de securitate membrilor. Pentru noi, este un subiect ce ţine de propria noastră alegere. Ucraina a abandonat în 2008 statutul de candidat la NATO pentru propriile motive politice interne. În acel moment, am fost foarte serioşi şi angajaţi şi am devenit membri ai alianţei. Deci avem siguranţă noastră naţională garantată de alianţa. Cei care nu sunt membri ai alianţei nu au o garanţie directă”, a subliniat el, că răspuns la o întrebare că în Ucraina „oamenii s-ar simţi trădaţi… după ce nu s-a întâmplat nimic decât câteva sancţiuni”.

„Ceea ce este important în aceste circumstanţe dramatice este de a avea o poziţie politică puternică şi coordonată la nivelul europenilor şi familiei euro-atlantice, în timp ce sunt condamnate în termeni fermi încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului internaţional şi anexarea ilegală a Crimeii că un act de agresiune din partea Rusiei”, a subliniat el.

Întrebat dacă „simte că Europa a avut o poziţie puternică”, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a notat că „mecanismul european este diferit de mecanismul SUA pentru că trebuie să armonizăm 28 de voci în jurul mesei. Am avansat prin adoptarea de diferite sancţiuni şi trebuie să continuăm trimiţând mesaje şi poziţii foarte ferme”.

„Cred că ambele părţi – Europa şi Statele Unite – pot adopta chiar atitudini mai ferme. Am cerut Rusiei să ia măsuri pentru dezescaladare şi ceea ce a urmat în ultimele săptămâni şi zile merge cu siguranţă în direcţie greşită”, a adăugat el.

„Pe termen scurt, actuală conducere a Rusiei crede că este câştigătorul. Dar pe termen lung, ar putea există consecinţe negative grave pentru Rusia”, a remarcat Titus Corlăţean. „Avem nevoie de o voce puternică şi coordonată ce nu face concesii pentru motive economice. Avem nevoie de a asigura respectarea principiilor fundamentale ale dreptului internaţional. Pentru că dacă accepţi rescrierea ordinii juridice internaţionale, toată lumea va pierde. A schimba graniţele printr-o acţiune militară, fără nicio atitudine fermă din partea comunităţii internaţionale, este greşit. Deci, suntem în favoarea de a avea o atitudine foarte clară în această privinţa”, a subliniat el.

„Am încheiat un parteneriat strategic cu Polonia. Menţinem un contact strâns cu Polonia, cu statele baltice, cu Bulgaria, care este de asemenea în mod direct preocupată”, a mai spus el, întrebat despre reacţia altor ţări din regiune.

Întrebat printre altele dacă statele baltice ar fi sub ameninţarea preşedintelui Vladimir Puţin şi ar putea fi invadate de Rusia, Titus Corlăţean a răspuns că „ele au fost obiectul unor ameninţări politice, chiar foarte recent… Ele sunt membre ale alianţei, deci au asigurată securitatea alianţei”.

„Suntem interesaţi să avem o prezenţa mai substanţială militară americană în România. Suntem prima ţară în care sistemul de apărare antirachetă va fi implementat. În 2015, sistemul va fi operaţional (în România). Suntem interesaţi în a avea o prezenţa politică, militară, economică şi puternică a Statelor Unite în România”, a subliniat şeful diplomaţiei de la Bucureşti.

„Suntem în favoarea unei prezente americane mai substanţiale în România şi acesta este mesajul meu”, a concluzionat Titus Corlăţean în acest interviu acordat Washington Post cu ocazia vizitei în SUA.

 

 

Citeste si...  Oana Zăvoranu, dezbrăcată în selfie!