Curtea de Justiţie Europeană permite secretul datelor de trafic la cartelele pre-pay, România nu vrea

  cartela

Săptămâna aceasta, proiectul a fost adoptat de Senat, prezentat în Camera Deputaţilor, amendat şi trimis pentru raport Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. După adoptarea actului normativ de către Parlament, deţinătorii actuali de cartele au la dispoziţie un interval de şase luni de la data intrării în vigoare pentru a se înregistra

În ciuda faptului că directiva care permite păstrarea datelor de trafic informaţional a fost declarată invalidă de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice a parcurs urgent toţi paşii de dezbatere şi avizare din Guvern, Senat şi ieri din Camera Deputaţilor.

Astfel, luni – 2 iunie – proiectul a fost adoptat de Senat, a doua zi a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, care a aprobat „procedura de urgenţă solicitată de Guvern” şi a trimis proiectul pentru raport Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Această din urmă Comisie a depus amendamentele miercuri, 4 iunie, şi raportul ieri, 5 iunie.

La începutul lunii aprilie, Guvernul a aprobat proiectul de lege care prevede obligativitatea tuturor deţinătorilor de cartele preplătite, dar şi a celor care doresc să le achiziţioneze, de a se înregistra la operatorul de telefonie cu un act de identitate, în ciuda faptului că la 8 aprilie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a declarat invalidă Directiva care permite păstrarea datelor de trafic informaţional.

Potrivit noului act normativ aprobat deja de Guvern, dar care va fi aplicat după ce va fi adoptat de Parlament, în cazul în care persoanele care deţin o cartelă pre-pay nu se înregistrează la operatorul de telefonie cu un act de identitate, operatorii de telefonie mobilă vor sista furnizarea serviciului până când deţinătorul cartelei va înregistra cartelele pe baza unui act de identitate. Furnizorii de servicii vor avea obligaţia de a-i informa şi a-i notifica pe toţi utilizatorii de cartele pre-pay despre această obligaţie.

Regula va fi aplicată atât celor care deţin sau doresc să cumpere o astfel de cartelă, cât şi în cazul firmelor, care vor trebui să prezinte documentele de constituire a societăţii.

După adoptarea actului normativ de către Parlament, deţinătorii actuali de cartele au la dispoziţie un interval de şase luni de la data intrării în vigoare pentru a se înregistra.

APADOR-CH a cerut autorităţilor să abroge legea care transpune directiva

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a invalidat Directiva 2006/ 24/EC privind păstrarea datelor de trafic informaţional, cunoscută şi ca Directiva Big Brother, APADOR-CH cerând autorităţilor române să abroge legea care transpune această directivă.

Directiva Europeană 2006/24/EC impunea obligaţia statelor de a colecta date privind comunicaţiile electronice şi de telefonie ale cetăţenilor pentru o perioadă de cel puţin şase luni.

Prin decizia CJUE s-a statuat că, prin impunerea păstrării datelor şi permiţând accesul autorităţilor naţionale competente, directiva reprezintă o imixtiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale la respectarea vieţii private şi la protecţia datelor cu caracter personal. În plus, faptul că păstrarea şi utilizarea ulterioară a datelor sunt efectuate, fără ca abonatul sau utilizatorul înregistrat să fie informat, poate da persoanelor vizate sentimentul că viaţa lor privată este obiectul unei supravegheri constante.

Admiţând că motivele care au stat la baza adoptării directivei sunt legitime, scopul urmărit fiind combaterea criminalităţii şi siguranţa publică, Curtea a constatat că legiuitorul UE a depăşit limitele impuse de respectarea principiului proporţionalităţii.

Curtea a precizat că păstrarea datelor de trafic (şi implicit directiva) reprezintă o interferenţă serioasă cu dreptul fundamental la viaţă privată statuat în articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale a UE.