Săptămâna aceasta, Senatul SUA urmează să voteze o lege care îi sancționează pe oficialii chinezi responsabili de violarea drepturilor omului în Xinjiang, provincia cu populație uigură, musulmani, din nord-vestul Chinei. Senatul a votat deja, în prima lectura, o versiune a acestei legi, în 2019. Iar Camera Reprezentanților a adoptat o variantă și mai dură a acestei legi. În scurt timp, intrarea în vigoare a acestei legi va depinde doar de președintele Donald Trump. Ce se va întâmpla? Am văzut că președintele Trump nu a făcut pasul înapoi când a venit vorba de o lege care să sustina dreptul la proteste împotriva Chinei în Hong Kong.
Frontul legislativ al războiului China-SUA
Proiectele de lege nu se opresc aici. Un grup de senatori republicani a propus o lege pentru tragerea la răspundere a celor vinovați pentru răspândirea gripei covid9. Dacă legea aceasta va intra în vigoare, îi va permite președintelui SUA să le înghețe activele, să le interzică călătoriile, să le anuleze vizele și să le restrângă accesul la afeceri în SUA acelor chinezi care ar fi găsiți vinovati pentru accelerarea răspândirii epdemiei încă din primele zile, pe baza unor dovezi ce ar urma să fie furnizate de un organism independent, cum ar fi ONU.
Ba chiar sunt voci la Washington care spun că SUA studiază posibilitatea anulării principiului imunității suverane, pentru a putea da în judecată China pentru pagubele produse de virus și cea mai gravă recesiune americană din circa o sută de ani.
Nu-i vorba, nici China nu stă degeaba pe acest front legislativ al noului război. În Hong Kong, spre exemplu, se pregătește o legislație de urgență care va incrimina huiduirea imnului național al Chinei și care ar putea duce la eliminarea din programa școlară a culturii civice.
Frontul economic și ”dușmanii” americani ai lui Trump
Oricare dintre legile aflate în proiect menționate ar duce la deteriorarea și mai grava a relațiilor China-SUA, cu impact imediat pe un alt front al războiului – cel economic. Publicația chineză Global Times avertiza recent cu ”un tsunami de furie”, în cazul în care SUA ar îndrăzni să controleze fluxurile de capital către China sau să-i sancționeze pe oficialii chinezi. Ce ar însemna această furie? Refuzul Chinei de a mai respecta angajamentele din ”Faza unu” a acordului comercial cu SUA, semnat în ianuarie, când la Wuhan apăruseră deja primele cazuri de gripă. Asta ar priva SUA de exporturi de sute de miliarde de dolari în China. Beijingul ar putea invoca forța majoră drept motiv pentru incapacitatea de a mai importa din SUA.
O asemenea evoluție ar fi catastrofală pentru președintele Donald Trump, care va avea de înfruntat alegerile prezidențiale în această toamnă. Trump are nevoie de rezultate economice, or în SUA s-au înregistrat peste 20 de milioane de șomeri în câteva săptămâni, din cauza izolării sociale în fața unui virus. O lovitură economică din partea Chinei care să se adauge realităților economice interne ar fi prea mult pentru administrația Trump. Este motivul pentru care președintele încearcă să pună presiune pe Federal Reserve pentru a trece la dobânzi negative (practicate deja în zona euro, în Japonia), pentru ca băncile să fie forțate să împrumute cât mai mult și mai ușor, în speranța refacerii economice.
Trump are inclusiv inamici interni pe acest front economic al războiului cu China. Șeful Fed, Jerome Powell, nu vrea să treacă la dobânzi negative. Iar șeful Centrului de Prevenire și Combatere a Bolilor, Anthony Fauci, susține că este prea devreme pentru redeschiderea economiei SUA. Ambele poziții îl dezavantajează uriaș pe Trump în campania pentru președinție.
Frontul politic și ”Beijing Biden”
Asta duce la al treilea front al războiului – cel politic. Pentru a abate atenția de la situația economică ce se agraveaza, Donald Trump nu are decât varianta de a se axa și mai mult pe rivalitatea cu China. Și astfel, alături de secretarul de Stat Mike Pompeo și de servicile secrete, Donald Trump este gata să dea vina pe Partidul Comunist Chinez pentru morții de gripă din Statele Unite. ”E mai rău decât Pearl Harbour. E mai rau decât World Trade Center. Nu a mai fost un asemenea atac… Ar fi putut fi oprit în China. Trebuia oprit la început”, spune Trump.
Cât privește cursa electorală împotriva lui Joe Biden, președintele Trump mizează pe aceeași carte a rivalității cu China și îl numește pe contracandidatul său ”Beijing Biden”, date fiind afacerile din China ale familiei Biden.
Nu epidemia de covid19 este cauza acestui război nedeclarat între China si SUA, ea nu face decât să-l amplifice. ”Pandemia a venit exact când începea Al Doilea Război Rece între SUA și Republica Populară Chineză – superputerile vremurilor noastre, cu UE și alți aliați ai SUA sperând că vor rămâne nealiniați”, scria istoricul Niall Ferguson, la jumătatea lunii trecute, pentru The Spectator.
Niall Ferguson: Trump si Xi pot pierde războiul cu virsul
Ferguson consideră că prima faza a acestui război, faza coronavirusului, se va solda cu o înfrângere atât pentru Donald Trump, cât și pentru omologul său chinez Xi Jinping. Cel puțin către o asemenea concluzie ne conduce istoria: marile imperii clachează mai repede în fața unor epidemii decât țările mici sau orașele-state. Donald Trump poate pierde alegerile din noiembrie în fața lui Joe Biden, scrie Ferguson. La fel au fost pierdute de președintele în exercițiu alte alegeri post-război și post-epidemie (de gripă spaniolă); în 1920, Woodrow Wilson a pierdut în fața lui Warren Harding. ”Pentru Beijing, alegerea lui Biden ar fi împlinirea unui vis, pentru că a fost întodeauna candidatul prochinez al Partidului Democrat, alături de Mike Bloomberg. Marea întrebare este cine va veni după Biden, dacă acesta va deceda (așa cum s-a întâmplat cu Harding). Doamne ajută să nu fie altcineva pe nume Warren (Elizabeth Warren, posibil vicepreședinte al lui Biden – n.red.)”, scrie Ferguson.
După această pandemie, ”SUA vor avea ocazia să repare două mari defecte ale sistemului: confuzia între politică și showbiz (creată de Trump) și scleroza cronică a statului paralel american (cea care l-a creat pe Trump)”, mai scrie Ferguson.
Cum va evolua acest război rece? Se va ajunge la o destindere, precum în primul Război Rece? Va câștiga America? Va câștiga China? Sau Europa? Niall Ferguson răspunde printr-o întrebare: ”Unde vor fi cele mai mari oportunități pentru tineri în lumea post-pandemie? În China? În Europa? Sau în America? Știți răspunsul. Căruia dintre cele trei imperii îi vor fi mai loaiale orașele-state ce vor fi trecut cu bine peste pandemie. Din nou, știți răspunsul”.
Coexistență cu China sau al Doilea Război Rece?
Jurnalistul Pat Buchanan este și el convins că trăim acum începutul celui de al Doilea Război Rece, însă el consideră că Donald Trump este liderul potrivit al Americii în această perioadă. ”În privința Chinei, Trump este primul președinte realist din ultimele decenii. Până acum, ambele partide au ajutat China în timp ce se ridica peste Italia, Franța, Marea Britanie, Germania și Japonia, pentru a deveni a doua putere a lumii în secolul 21. Ambele partide au ignorat surplusul comercial al Chinei cu SUA, care a început de la câteva miliarde de dolari, pentru a ajunge acum la circa 500 de miliarde pe an. Niciun partid nu a observat până de curând dependența noastră de China în privința unor produse cruciale pentru apărare și sănătate. China cea puternică și răuvoitoare de astăzi este «made in the USA»”, scrie Pat Buchanan.
”Ce să facem acum? Putem coexista cu această putere expansionistă? Sau ar trebui să ducem un război rece cu ea, așa cum am făcut cu Uniunea Sovietică?”
”SUA au câștigat Războiul Rece pentru că au avut niște avantaje pe care nu le mai au acum în fața Chinei (…) China nu suferă azi de deficiențele de care suferea URSS. Spre deosebire de URSS, China are de patru ori populația Statelor Unite. URSS nu putea concura economic și tehnologic cu SUA, însă China poate fi un rival dinamic al Americii. Dacă am începe un Al Doilea Război Rece cu China, nu am face-o cu avantajele pe care America lui Truman, neafectată acasă de războiul mondial, le avea în fața URSS-ului lui Stalin, în 1945”, scrie Buchanan.
Care sunt slăbiciunile Chinei?
”Vecinii se tem de China și nu au încredere în ea. China ocupă teritoriile Indiei, după războiul de la începutul anilor 1960. Revendică toata Marea Chinei de Sud, ale cărei resurse sunt revendicate și de Vietnam, și de Malaezia, de Singapore, Indonezia, Filipine și Taiwan. Cei din Hong Kong și Taiwan se tem că Beijingul vrea să-i supună.
Chiar și Vladimir Putin are motive să fie suspicios, căci Beijingul trage cu ochiul la resursele din Siberia și din Extremul Orient rus, care a aparținut cândva Chinei.
China este un rival mai mare decât URSS-ul lui Stalin, Hrușciov și Brejnev, însă astăzi SUA nu este țara lui Ronald Reagan, cu o economie în ascensiune și cu convingerea că vom îngropa ideologia lui Marx și Lenin. Cele trei decenii post-Război Rece în care am dus cruciade prostești și eșuate pentru democrație au făcut ca această generație să nu mai aibă certitudinile și convingerile Americii din timpul Războiului Rece. A rămas doar un gust amar și lipsa curajului de a mai vărsa sânge și a investi averi pentru a converti China la stilul nostru de viață”, scrie Buchanan.