Unipolaritatea s-a încheiat si odată cu ea și iluzia că celelalte națiuni își vor ocupa locul pregătit într-o ordine internațională dominată de Statele Unite. Pentru SUA, asta ar însemna recunoașterea faptului că în lumea de azi există sfere de influență și că nu toate acestea sunt sfere de influență americane”, arată ultimul număr al revistei Foreign Affairs.

De la această idee a plecat și Conferinta de Securitate de la Munchen din acest an, stabilind drept temă, „dezoccidentalizarea” Vestului, ”Westlessness”. La Munchen s-a vorbit despre declinul hegemoniei americane, despre ascensiunea extremei drepte, despre încălcarea normelor internaționale si despre schismele din lumea occidentală – criza din relația transatlantică pornita de la identitatea NATO, de la gazoductul ruso-german Nord Stream, de la sancțiunile impuse de SUA Iranului.

Tot aici se inscrie și disputa transatlantica privind tehnologia 5G oferită de Huawei, pe care statele UE par deschise să o accepte, în timp ce SUA se opun. Cazul Huawei a unit în mod clar opozitia și puterea din SUA, aflate într-o încleștare ce durează de aproape patru ani. Nancy Pelosi, președinta Camerei Reprezentanților și unul dintre inamicii principali ai administratiei Trump, a transmis un mesaj identic cu cel al șefului Pentagoului și al secretarului de Stat. A accepta tehnologia chinezească 5G înseamnă ”a alege autocrația în locul democrației”. ”Aceasta este autostrada informațională a acestei epoci. De ce să-i permitem Chinei să dirijeze traficul? Nu trebuie să-i oferim Chinei aceasta autostradă, ar trebui să o internalizăm”, a spus Nancy Pelosi. ”Ar fi un cost mult rea mare în termeni de securitate națională, economie, valori și guvernanță. De aceea există sprijin bipartizan pentru această poziție. Nu este vorba despre avantaje economice, este o chestiune de valori: autocrație sau democrație. Noi alegem democrația”.

Șeful Pentagonului, Mark Esper, a spus la Munchen: ”Dependența de furnizorii 5G chinezi ar putea face sistemele aliaților nostri vulnerabile la manipulări și spionaj. Ar putea pune în pericol serviciile noastre de informații și schimbul de informații și ar putea să ne compromită alianța”. Ținta declarației lui Esper a fost în primul rand Marea Britanie, care, în ciuda avertismentelor Washingtoinului, a permis participarea Huawei la construirea rețelei 5G britanice, o participare de 35% în zone neesențiale. Franța a nu a exclus colaborarea cu Huawei. Partidul cancelarului Merkel a votat pentru reguli mai stricte de acces a companiilor chineze pe piața germană 5G, însă a votat pentru anularea sancțiunilor împotriva Huawei.

Europa nu are alternativă pentru rețelele 5G, care devin o sferă de influență chineză. Specialiștii estimează că Huawei va controla cel puțin o treime din rețelele de transfer de date de a cincea generație. În Europa, Huawei are doar doi cuncurenți slabi – Nokia si Ericcson. SUA au venit recent cu ideea formării unui consorțiu între cele doua companii europene și câteva companii americane, pentru a le ajuta să facă fața concurenței chineze. Consilierul economic al Casei Albe a declarat, în aceată luna, pentru The Wall Street Journal că administratia Trump dorește să construiască rețeaua americană 5G cu ajutorul companiilor Dell, Microsoft, AT&T, dar și cu implicarea Nokia și Ericcson. Însă China are un avans mult prea mare în ce privește infrastructura, antenele 5G. Planul american ar fi crearea unui soft special, strict occidental, care să foloseasca infrastructura chineza fără a fi vulnerabil.

Planul american, și așa venit prea târziu pentru aliații europeni, ridică și semne de întrebare. Nu trebuie să ne întoarcem mai departe de 2016, când a izbucnit o dispută publică între compania Apple și FBI. Aflam atunci că guverul SUA cerea companiei din Silicon Valley să dezvolte un „backdoor” pentru sistemul iOS pe care doar Apple și oficialii SUA să îl poată controla, pentru a putea prelua informații din telefonul unuia dintre autorii atacului de la San Bernardino. Fiind vorba despre o investigație de acest fel, informața scăpată în presă a fost beningnă, însă ne putem întreba dacă autoritățile nu au cerut asemenea portițe de intrare în toate dispozitivele Apple. Oricum, rămâne ironic faptul că autoritățile avertizează asupra acestor vulnerabilități doar în ce privește produsele ”Made in China”. Apoi, în 2017 a avut loc atacul informatic numit WannaCrypt. A explodat în 74 de state, în spitale, gări, universități și multe organizații. Nu a fost un atac de mare gravitate, a afectat sistemele de operare mai vechi. Însă incidentul a scos la iveală faptul că programul cu pricina a fost dezvoltat de NSA pentru furt de fișiere și spionaj.

Citeste si...  De teama coronavirusului, SUA închide frontiera cu Canada

Un al doilea element, poate și mai important decât ”infectarea” piețelor occidentale, în special in țările ”Five Eyes” (SUA, Marea Britanie, Canada, Australia, Noua Zeelandă), cu tehnologia care poate spiona în favoarea Chinei, ține de programele de criptare pe care le dezvoltă Huawei. Potrivit unor specialiști, acestea nu pot fi încă decriptate de NSA și agențiile ”Five Eyes”. Cu alte cuvinte, nu numai că tehnologia ”Made in China” poate spiona, însă serviciile occidentale nu-i mai pot intercepta nici pe cei care le folosesc, cetățeni și companii, ale lor sau ale aliaților.

Apoi, pe 11 februaria anul acestya, The Washington Post arăta ca societatea Crypto AG Elvetia, specializată în fabricarea dispozitivelor de cifrare, era deținută în realitate de CIA și serviciul vest-german de informații. Or, această societate era liderul pieței echipamentelor de criptare și și-a vândut marfa în 62 de țări ale lumii. Operațiunea s-a desfășurat din 1960 până în 2010. SUA nu vor să-și piardă ”ochii și urechile” atunci când vorbesc despre o alegere între ”autocrație și democrație”.

Și tot din această lupta pentru controlul informațiilor face parte și invitarea la Munchen a lui Mark Zuckerberg, fondatorul și cel mai mare acționar al Facebook. Ca în toate aparițiile sale publice după scandalul Cambridge Analytica (alimentată cu informații de Facebook), Zuckerberg și-a pus cenușă în cap și a recunoscut că Facebook ”a înțeles greu operațiunile informaționale ale Rusiei” și că și-a corectat apoi greselile alegând parteneriate cu think tankuri neoconservatoare americane pentru cenzurarea conținutului online al platformei. Cât despre viitorul Facebook, nu știm decât de presiunile miliardarului George Soros pentru ca această platformă să devină companie de utilitate publică în SUA, o companie americană de utilitate publică care ar gestiona datele personalae a miliarde de oameni din întreaga lume. Adică lucrul de care oficialii americani se tem că-l va face Huawei (o companie privata creată de un fost angajat al unității pentru Informație si Tehnologie a armatei chineze). SUA în acest context, avertismentele SUA pentru ca europenii să nu achiziționeze tehnologia Huawei nu înseamnă neapărat o grijă pentru protejarea informațiilor sensibile ale aliaților, ci pentru ca aceștia să se lase spionați în continuare de spionii ”democratici”.