Statul român are patru exponenți strânși la pungă. A apărut un nou grup în cadrul UE. Este vorba despre ”cei patru chibzuiți”, după cum le spune Financial Times, pentru a nu-i numi ”cei patru austeri” sau ”cei patru zgârciți”. Premierii Austriei, Suediei, Olandei și Finlandei au publicat o scrisoare în cotidianul financiar britanic prin care fac apel la cât ai multă rigoare bugetară și se opun creșterii bugetului UE pentru perioada 2021-2027. Aceste patru țări, toate contributoare nete la bugetul UE și relativ mici, s-au luptat în ultimii doi ani pentru ca UE să nu majoreze cota cu care fiecare stat participă la bugetul european. Scrisoarea publicată de Financial Times vine după ce Parlamentul European a respins proiectul de buget UE propus de fosta președinție finlandeză a UE și a cerut mai mute fonduri.

Statul român are patru exponenți strânși la pungă

Cele patru guverne nu sunt unite de aspectul ideologic în demersul lor pentru austeritate. Premierul austriac Sebastian Kurz este conservator, și încă unul radical, premierul olandez Mark Rutte este liberal, iar premierii din Suedia și Finlanda sunt chiar social-democrați. Opțiunea lor pentru austeritate este dată de interesul contribuabililor din țările lor, scriu ei pentru Financial Times. ”Acum avem o uniune de doar 27 de state și trebuie să ne întindem doar cât ne este plapuma. Abordarea responsabilă este sa prioritizăm interesul contribuabililor noștri”, au scris ei pentru Financial Times.

Statul român are patru exponenți strânși la pungă. Cei patru austeri” vor trei lucruri. Primul este ca următorul buget pe șapte ani al UE să rămână la nivelul de 1% din Produsul Național Brut insumat al țărilor membre, iar până și această propunere este considerată foarte generoasă de cei patru, care argumentează că inflația va face ca banii să fie mai mulți în termeni nominali decât în actualul buget multianual, ceea ce ar permite creșterea economică pe ai departe a UE. În al doilea rând, cei patru vor să schimbe domeniile prioritare de investiție, care acum ar trebui să fie inovația, migrația și securitatea, pentru a nu mai vorbi ca 25% din bugetul UE ar trebui să meargă la combaterea schimbărilor climatice. În al treilea rând, cei patru vor mai puține fonduri pentru coeziune (adică pentru noile state membre) și mai puține fonduri pentru agricultură (Franța, Polonia, România sunt țările cu cele mai multe terenuri agricole).

Citeste si...  Mardeiașul Boureanu riscă să stea după gratii după ce a bătut un polițist

În UE există și un al grup, ceva mai vechi decât acest format ad-hoc al Austriei, Finlandei, Olandei și Suediei. Este grupul ”Prietenilor Coeziunii”, format din 15 state, majoritatea noi membri ai UE și state cu economii mai mici, în majoritatea lor beneficiare nete ale bugetului UE. ”Cei patru zgârciți” intră în coliziune directă cu ”prietenii coeziunii”.

Statul român are patru exponenți strânși la pungă

Pentru cele patru state menționate lucrurile nu se opresc aici. Ele vor și reducerea accesului statelor membre la și așa redusul buget UE pe care îl propun. Iar limitarea accesului s-ar face pornind de la respectarea statului de drept. Aceasta este o propunere mai veche, susținută nu numai de cele patru țări, însă poziția noii președinte a Comisiei, Ursula von der Leyen, arată că este o cale pe care nu este dispusă să înainteze, căci ar scinda și mai mult Europa între Est și Vest. Nu trebuie să uitam că, așa cum România, Ungaria, Polonia, Bulgaria sunt ”prieteni ai coeziunii”, Austria, Suedia, Finlanda și Olanda sunt ”prietenii” statului de drept din noile state membre, degrabă săritori în sprijinul luptei cu corupția. Sunt adevărate state prietene și prietenoase: Ambasada Suediei la Bucuresti are cel mai simpatic și mai anticorupție cont Facebook, companiile olandeze sunt „prietenii” portului Constanța, ai coridioarelor de transport, darsi ale ONG-urilor din România, băncile și companiile din Austria sunt ”prieteni” cu sistemul bancar din Europa Centrala si de Est, dar și cu codrii din România. Din afacerile lor peste hotare, care se adună la Produsul Național Brut pe baza căruia e calculat bugetul UE, aceste patru state și-au făcut socoteala că pot sluji liniștite interesele cetățenilor lor în următorii șapte ani.

Președintele Consiliului European, belgianul Charles Michel, vrea totuși o majorare a bugetului UE. Retragerea Marii Britanii ar fi compensată dintr-o taxă mare pe plastic, de circa 15 miliarde de euro anual. Iar Michel are în vedere și reducerea fondurilor alocate pentru cercetare și inovare, dar și pentru controlul frontierelor și migratie. Președintele Parlamentului European, italianul David Sassoli, a respins deja propunerea austeră a celor patru țări.