În ziua de 7 noiembrie 2018, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, determinat de refuzul explicit al acestei din urmă autorități publice de a aplica o lege adoptată de Parlament, și substituirea în acest mod, implicit, autorității legiuitoare, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului României.

Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi:

  1. A admis sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României și a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013.
  2. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorți a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.207/2018.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, prim-ministrului, Senatului, Camerei Deputaţilor şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pe 2 octombrie, premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR în legătură cu existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) cu privire la formarea completelor de cinci judecători de la instanţa supremă.

Problema a apărut după ce în luna iunie a intrat în vigoare noua Lege a organizării judiciare. Dacă înainte existau de drept președinți ai acestor completuri de judecători, în noile prevederi se arată că la începutul fiecărui an toți președinții se trag la sorți.

Miza acestui posibil conflict juridic de natură constituțională este acela că ICCJ și-ar fi arogat competențe legislative prin faptul că nu pune în aplicare imediat prevederea din noua Lege 304 privind organizarea judiciară, potrivit căreia completurile de 5 judecători de la ÎCCJ se formează exclusiv prin tragere la sorți, fără a exista membri de drept.

Cristina Tarcea, șefa ICCJ, a explicat că nu a fost pusă încă în vigoare noua măsură din lege tocmai pentru că în documentul legislativ se precizează că președinții completurilor se stabilesc la începutul fiecărui an, prin urmare măsura va fi adoptată pentru prima oară la 1 ianuarie 2019.

În 21 iunie, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat joi la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, pentru instigare la abuz în serviciu. El a fost achitat pentru infracţiunea de fals intelectual.