Featured, Politic

Sondaje de opinie. Cu cine votează românii la Parlamentul European

Sondaje de opinie: PSD este în scădere în timp ce PNL, ALDE și ProRomânia sunt în creștere, reiese din toate sondajele de opinie din ultima perioadă. Impactul alianței dintre USR și PLUS nu a fost, încă, măsurat. Alegerile europarlamentare sunt programate pentru luna mai.

Cu trei luni înainte de alegerile europarlamentare, sondajele de opinie din ultima perioadă conturează o serie de tendințe ale votului.

Astfel, potrivit celui mai recent sondaje CURS (publicat de un site apropiat de PSD), PSD ar obține 32% din voturile celor care s-ar prezenta la scrutinul pentru Parlamentul European în timp ce PNL este cotat cu 22%. ALDE și Pro România sunt cotate, ambele, cu 9% din voturi. USR ar avea 8% iar PLUS 5%. Datele pentru sondaj au fost strânse înainte ca USR și PLUS să anunțe o alianță pentru alegerile europarlamentare și acesta este motivul pentru care cele două partide sunt menționate separat. UMDR și PMP sunt cotate cu 5%, iar restul partidelor se situează sub pragul electoral de 5%.

Studiul CURS de tip Omnibus a avut loc în perioada 21 ianuarie – 6 februarie 2019, cu interviuri realizate la domiciliul celor intervievați. De asemenea, conform casetei tehnice, studiul s-a desfășurat pe un eșantion național de 1067 de persoane, având o eroare statistica de +/- 3%, cu datele ponderate în funcție de vârstă, la un nivel de încredere de 95%.

Scorurile partidelor
Potrivit celui mai recent sondaj INSCOP, 27,8% dintre românii care s-ar prezent la vot ar opta pentru PSD în timp ce 26,7% ar vota cu PNL. Potrivit cercetării, USR are 10% iar PLUS 7%. Potrivit aceluiași sondaj, ALDE ar obține 9,2% din voturi. Pro România, formațiunea lui Victor Ponta, este cotată cu 6,6% din intenţia de vot iar UDMR ar obţine 5,1%. Pentru PMP şi-au exprimat intenţia de vot doar 4,4% dintre respondenţi, adică este sub pragul electoral de 5%.

Sondajul Inscop Research a fost realizat în perioada 21 ianuarie – 5 februarie 2019, la comanda Fundaţiei Konrad Adenauer. Volumul eşantionaului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1080 persoane, reprezentativ pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%.

Potrivit celui mai recent sondaj IMAS, realizat la comanda USR, PSD ar obține 24,9% din voturile celor care s-ar prezenta la urme în timp ce PNL ar obține 23,3%. USR ar avea 13,2% iar PLUS 7,4%. Urmează ALDE – 12,8%, Pro România – 9,1% și UDMR 5,7%. PMP ar obține doar 2,7%.

PSD scade, PNL crește
Ce concluzii putem trage din aceste sondaje? În perspectiva euroalegerilor, PSD este cotat între 25 și 32%, în funcție de cine plătește sondajele. Chiar în varianta cea mai optimistă pentru ei, social-democrații sunt în scădere față de alegerile parlamentare din 2016 când au câștigat cu 45,6% din voturi. Scăderea PSD este vizibilă și dacă luăm drept reper cercetările CURS, institut care a dat cele mai mari procente pentru social-democrați. Intenția de vot pentru social-democrați a scăzut cu încă un procent față de precedentul sondaj din decembrie. Zestrea electorală a principalului partid de guvernământ s-a erodat treptat pe parcursul anului 2018 ajungând acum la cota 32%. În aprilie 2018 PSD era la 39%, în iunie la 37%, în septembrie tot la 37%. În noiembrie a alunecat la 33%. La alegerile pentru Parlamentul European, PSD poate obține între zece (dacă lumăm drept reper cel mai mic scor) și 12 mandate (dacă luăm drept reper cel mia bun scor), față de cele 16 pe care le-a obținut în 2014.

Pe de altă parte, scorul PNL variază între 22 și 26%, medie pe care liberalii au aveau și la finalul anului trecut. Oricum, este clar că, dacă nu fac greșeli majore, liberalii vor depăși scorul de 20% înregistrat la alegerile parlamentare din 2016. Cu un astfel de scor (între 22 și 26%), liberalii ar putea obține nouă sau zece mandate în Parlamentul European. În 2014, PNL a obținut șase mandate iar fostul PDL cinci mandate. În 2014, cele două partide au fuzionat și acum și-ar putea reface grupul parlamentar după ce trei liberali au plecat la ALDE.

USR și PLUS, în așteptare
USR-ul și PLUS trebuie tratate la pachet în condițiile în care în acest moment au format împreună Alianța 2020 (USR+PLUS). Cele trei cercetări erau în plină desfășurare la momentul anunțului constituirii alianței politice și tocmai de aceea cele două partide au fost măsurate și raportate separat. Așa cum am văzut, scorul USR variază între 8 și 13% iar cel al PLUS între 5 și 7%. Însă, în cazul unor alianțe, scorul partidelor nu se adună automat. Totul depinde pe percepția alegătorilor celor două formațiuni despre decizia luată de partidele pe care le-ar fi votat. Următoarele cercetări va consemna prima măsurare exactă a forței noii alianțe politice.

Tăriceanu și Ponta profită de scăderea PSD
Toate cele trei sondaje certifică îmbunătățirea scorului ALDE, formațiune cotată între 9 și 12%. Dacă luăm drept reper sondajele din a doua parte a lui 2018, ALDE nu a coborât niciodată sub 9%. Partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu a obținut 5% la alegerile parlamentare din 2016. În prezent, ALDE are trei europarlamentari, aleși, însă, în 2014, pe listele PNL. Scorul din sondaje indică faptul că ALDE ar putea obține trei-patru europarlamentari.

Și Pro România s-a consolidat, formațiunea lui Victor Ponta având între 7% și 9%. Partidul pare a fi principalul beneficiar al problemelor cu care se confruntă PSD. Dacă în aprilie 2018 partidul abia înființat era cotat cu 3%, în iunie a atins pragul de 5% iar în septembrie a urcat la 6% pentru ca în ultimele cercetări din 2018 să atingă 9%. Dacă scorul se va repeta la euroalegeri, ProRomânia poate spera la trei europarlamentari.

În cazul UDMR nu este nicio surpriză. Uniunea obține în sondaje, aproape mereu în jur de 5%, dar la alegeri depășește 6%, prin mobilizarea etnicilor maghiari. Numai un exemplu: înainte de euroalegerile din 2014, UDMR era cotată cu 5,2% într-un sondaj INSCOP, dar a obținut 6,7% la euroalegeri.

PMP se luptă pentru supraviețuire
Așa cum am vzăut, PMP are între 2,7% și 5%. Formațiunea va da o luptă pe viață și pe moarte pentru atingerea pragului electoral de 5%. Criza PMP alimentează zvonurile despre o candidatură a lui Traian Băsescu la Parlamentul European, menită, teoretic, să îmbunătățească scorul PMP. Întrebat recent, într-o apariţie televizată, Traian Băsescu a refuzat să confirme sau să infirme vreo candidatură pentru Parlamentul European. Fostul preşedinte s-a limitat prin a afirma că va face tot ce e nevoie pentru a ajuta PMP în cadrul alegerilor. Pentru fostul președinte o eventuală candidatură la Parlamentul European ar presupune riscuri de imagine. Dacă Băsescu candidează iar PMP nu trece pragul electoral, fostul președinte, acum în vârstă de 67 de ani, și-ar putea încheia printr-un eșec cariera politică.

Alegerile pentru Parlamentul European se vor desfăşura între 23 şi 26 mai 2019, potrivit unei decizii adoptate, la Bruxelles, de miniştrii afacerilor europene din statele membre ale Uniunii Europene, reuniţi în Consiliul Afaceri Generale (CAG). În acest interval de timp, fiecare țară membră a UE își poate stabili data pentru alegeri.

blank