După un vârf înregistrat în luna februarie, încrederea românilor în Preşedinţie scade uşor, odată cu încrederea în Klaus Iohannis. Chiar şi aşa, topul încrederii în instituţiile politice este în continuare condus de Preşedinţie, cu 48,9% încredere multă şi foarte multă (faţă de 50,6% în luna aprilie).
Curtea Constituţională a României ocupă, în premieră, locul al doilea în clasamentul încrederii în instituţiile politice, cu 38,2% încredere multă şi foarte multă, faţă de 33,8% în luna aprilie.
În ceea ce priveşte încrederea populaţiei în instituţiile executive, Armata continuă să se situeze pe primul loc, 75% dintre români declarând în luna iulie că au încredere multă şi foarte multă în această instituţie, comparativ cu 74,3% în luna aprilie. De altfel, Armata reprezintă în continuare instituţia ce se bucură, de cel mai mare capital de încredere. Urmează Jandarmeria cu 64,5% încredere multă şi foarte multă (62% în luna aprilie) şi DNA cu 61% (61,4% în luna aprilie). Pe poziţia a patra se clasează SRI, cu un capital de încredere de 51,2% (50,3% în luna aprilie).
Instituţii sociale şi private Biserica rămâne instituţia privată/socială cea mai bine privită de către români, cu 63,4% încredere multă şi foarte multă (în creştere cu 1,1% faţă de luna aprilie). Pe locul secund se situează, la mare distanţă, universităţile, care se bucură de încrederea a 41,8% dintre cei intervievaţi, faţă de 41,5% în luna aprilie. Acestea sunt urmate de presă, cu 31,9% încredere multă şi foarte multă, în scădere de la 34% în luna aprilie.
Instituţia internaţională în care românii au cea mai mare încredere rămâne NATO, care în ancheta sociologică a INSCOP din luna iulie a ajuns la un nivel de încredere mare şi foarte mare de 62,1%, faţă de 60,7% cât înregistra în luna aprilie. Pe locul secund al topului încrederii în instituţiile internaţionale se situează ONU, cu 60,3% încredere multă şi foarte multă (56,2% în aprilie 2015), iar locul al treilea este ocupat de Uniunea Europeană,
Sondajul INSCOP a fost realizat la comanda cotidianului „Adevărul”, în perioada 9 şi 14 iulie, pe un eşantion reprezentativ de 1.075 de persoane, cu o eroare de +/-3%.