Între atâtea vești proaste, sociologii prevestesc și una bună, cu efect peste nouă luni. Izolarea ar putea motiva cuplurile să ia mai repede decizia de a face copii, ceea ce ar putea duce la o creștere demografică.

Sociologii sunt de părere că izolarea poate determina cuplurile să facă copii

Ar putea cântări și faptul că avorturile nu mai pot fi făcute în această perioada, decât dacă sunt considerate de medici, urgențe. În istorie omenirea a avut mereu astfel de explozii de nașteri, după perioade de suferință.

Sociologii văd și partea optimistă a acestor vremuri și susțin că acest virus ar putea avea, printre multele efecte negative, și unul pozitiv, deloc lipsit de importanță – o creștere a natalității.

Gelu Duminică, Sociolog: ”Întotdeauna în perioadele de criză se întâmplă astfel de lucruri, din simplul motiv că 1, petreci mai mult timp împreună și 2, apropierea de moarte. Sentimentul ăla că moartea, boala e pe lângă, generează de multe ori apropiere fizică. Marea provocare mai ales pentru spațiul românesc este dacă numărul de sarcini, care cu siguranță va fi mai mare, se va materializa și în nașteri vii sau nu. Aici nu mai ține neapărat de decizia celor doi care petrec timp împreună, ci decizia celor doi trebuie să fie luată în contextul în care și societatea te va încuraja să poți să duci sarcina la bun sfârșit și să poți să oferi educație, îngrijire. Criza economică nu ne ajută, pentru că multe familii vor fi afectate și atunci decizia va fi cântărită extrem de bine”.

Sociologii sunt de părere că izolarea poate determina cuplurile să facă copii

Pentru cuplurile tinere, prezența neîncetată a celor doi parteneri între patru pereți poate fi un test de anduranță. Sau o perioadă fericită, încununată de venirea pe lumea a unui copil. Vor reuși acest lucru doar cei care nu vor percepe izolarea ca pe o traumă și nu își vor pierde speranța.

Citeste si...
Meteorologii avertizează: Incep ninsorile

Gabriel Diaconu, medic psihiatru: “Nu suntem în recreație, suntem într-o situație destul de tensionată. Oamenii care nu și-au abandonat speranța și au transformat disperarea într-un instrument de dispearare specială sunt mai predispuși să capete intimitate cu ceilalți”.

Omenirea a mai cunoscut astfel de momente tragice: războaie mondiale, pandemii sau dezastre naturale. Gripa spaniolă, de acum un secol, epidemia de Ebola din 2014, epidemia cu virusul SARS începută în 2002, toate au avut ca efect creșterea natalității. Însă nu toate crizele au dus la o explozie imediată a natalității. Unele au avut același efect, abia după ce pericolul a trecut.

De cele mai multe ori, numărul de nașteri a scăzut inițial, cuplurile fiind speriate de ceea ce li se întâmplă sau tulburate de vestea pierderii unor apropiați. Datele din trecut arată că le trebuie cam un an și jumătate cuplurilor ca să își facă noi planuri și se pare că acestea, ca o reacție, sunt legate de conceperea unui copil.

Estimări asupra unei posibile creșteri a natalității în contextul coronavirusului a fost făcut de Institutul pentru Studii Familiale, din Statele Unite ale Americii. Analiștii de acolo au luat în calcul două scenarii. Dacă 10% din populație se îmbolnăvește de Covid-19, iar rata mortalității este de 0,5%, atunci natalitatea este foarte puțin influențată. Dar dacă 30% din populație este infectată, iar mortalitatea ajunge la 3,5%, scenariu indică vești nu tocmai bune. În următoarele nouă luni, numărul de nașteri se injumataeste, dar crește apoi cu până la 60% după un an și jumătate – doi ani de la debutul pandemiei.

În istoria umanității, cele mai multe nașteri au fost după războaiele mondiale. Au fost și evenimente fericite care au dus la creșterea natalității, precum Jocurile Olimpice din Anglia, din 2012. Englezii s-au bucurat astfel pentru medaliile câștigate.