Pentru tergiversarea plangerilor penale facute de Curtea de Conturi a Romaniei si pentru ca niciun procuror sa nu se inregistreze cu o astfel de cauza lasata in nelucrare mai mult de un an, procurorii anticoruptie isi paseaza dosarele intre ei la intervale scurte. Inspectia Judiciara a demascat acesta practica, dar a omis sa propuna sanctiunile ce se cuveneau. Raportul Inspectiei a fost insusit de CSM
Auzisem noi ca procurorii sunt ingeniosi si bun strategi, dar nu ne-am gandit vreodata ca vor apela la tot felul de „tertipuri” pentru a evita atragerea de sanctiuni pentru nelucrarea unor dosare, mai ales a cauzelor care vizeaza plangerile penale ale Curtii de Conturi a Romaniei. Practica procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie, condusa de Laura Codruta Kovesi (foto), de tergiversare a solutionarii unor dosare a fost data in vileag de Inspectia Judiciara, care a concluzionat in cuprinsul unui Raport care a prevazut verificarea masurilor luate de procurori si conducerile parchetelor, in vederea solutionarii dosarelor mai vechi de un an de la data sesizarii, avand ca obiect plangerile penale formulate de Curtea de Conturi, ca in parchete se redistribuie repetat dosarele de la un procuror la altul. Desi concluziile Raportului sunt ingrijoratoare, Inspectia Judiciara s-a limitat doar sa propuna efectuarea cu ritmicitate a actelor de urmarire penala in dosarele vechi ce vizeaza sesizari ale Curtii de Conturi a Romaniei, incurajand prin inactiune practica tergiversarii dosarelor si nesolutionarea acestora. Si cam atat! Nimic despre sanctiunile care ar putea fi aplicate procurorilor care continua astfel de practici.
Inspectia Judiciara: „Dosarele aflate inca pe rolul parchetelor sau la organele de politie judiciara, au inregistrat prelungiri ale duratei procedurilor, in numeroase cazuri in mod nejustificat”
Practica procurorilor de a plimba dosarele de la unul la altul are un efect negativ asupra continuitatii activitatii de urmarire penala si supraveghere a cercetarilor, Inspectia Judiciara stabilind ca dosarele aflate in continuare pe rolul parchetelor sau la organele de politie judiciara au inregistrat prelungiri ale duratei procedurilor, in numeroase cazuri in mod nejustificat.
Conform Raportului Inspectiei Judiciare, principalele cauze care au determinat prelungirea solutionarii dosarelor avand ca obiect plangerile penale formulate de Curtea de Conturi a Romaniei sunt tergiversarea cercetarilor de catre procurori „indeosebi in cazul structurilor Directiei Nationale Anticoruptie”, exercitarea necorespunzatoare de catre procurori a supravegherii cercetarilor, volumul mare de activitate inregistrat la procurori DNA si la lucratorii de politie judiciara. In acest ultim motiv enuntat, trebuie evidentiat ca in ultima vreme a devenit o practica pentru DNA sa se ocupe de dosare care nu atrag competenta procurorilor anticoruptie, precum dosarul de santaj ale sefei DNA, Livia Stanciu, sau al fratelui presedintelui Traian Basescu, Mircea Basescu.
Inspectia judiciara a concluzionat in Raportul insusit de Sectia pentru procurori a CSM ca desi au existat procurorii cu functii de conducere la diferite parchete care au derulat in mod izolat activitati de control in scopul solutionarii cu celeritate a cauzelor privind plangerile Curtii de Conturi a Romaniei, masurile nu au fost eficiente, inspectorii judiciari retinand ca in structurile Directiei Nationale Anticoruptie eficienta unor astfel de impulsuri a fost relativ redusa.
Conform documentului, urmeaza ca in termen de 6 luni de la aprobarea raportului Inspectiei Judiciara, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi, prin procurori anume desemnati, sa efectueze un control in privinta stadiului solutionarii dosarelor ce formeaza obiectul prezentelor verificari, concluziile controlului urmand sa fie transmise Inspectiei Judiciare.
Iata ce au retinut inspectorii judiciari in raport:
„Cauzele care au determinat prelungirea in timp a solutionarii dosarelor mai vechi de 1 an de la data sesizarii, avand ca obiect plangeri penale formulate de Curtea de Conturi a Romaniei.
In urma analizei datelor furnizate de parchetele verificate, s-a stabilit ca
prelungirea duratei procedurilor in dosarele supuse controlului, s-a datorat
urmatoarelor cauze:
1.Complexitatea dosarelor determinata de:
– specificul si natura faptelor investigate (ilegalitati in privinta derularii unor proceduri de achizitii publice, tranzactii frauduloase cu bunuri imobile alate in patrimoniul unor unitati administrativ teritoriale, alocarea si utilizarea ilegala a
unor fonduri din bugetul de stat etc.);
– dificultati in administrarea probatoriului (identificarea, ridicarea si analiza unui volum mare de acte si documente, efectuarea unor constatari tehnico-stiintifice si expertize financiar contabile, identificarea de bunuri si luarea masurilor asiguratorii etc.).
2.Volumul mare de activitate inregistrat atat la procurori (cu precadere in cazul structurilor Directiei Nationale Anticoruptie), cat si la lucratorii de politie judiciara.
3.Fluctuatii de personal atat in ce priveste posturile de procurori, cat si in randul lucratorilor de politie judiciara.
4.Redistribuirea repetata a unor dosare de la un procuror la altul, cu efecte negative asupra continuitatii activitatii de urmarire penala si supraveghere a cercetarilor (exemplu: dosarul nr. ……../P/2009 al Directiei Nationale Anticoruptie – Biroul Teritorial …).
5.Exercitarea necorespunzatoare de catre procurori a supravegherii cercetarilor.
6.Tergiversarea cercetarilor de catre procurori (indeosebi in cazul structurilor Directiei Nationale Anticoruptie), precum si de catre organele de politie judiciara.
C.Concluzii
1.Pe rolul parchetelor din cadrul Ministerului Public se inregistrau la data finalizarii verificarilor, un numar total de 67 dosare aflate in lucru mai vechi de 1 an de la data sesizarii avand ca obiect plangeri penale formulate de Curtea de Conturi a Romaniei.
2.Verificarile au evidentiat ca dosarele aflate inca pe rolul parchetelor sau la organele de politie judiciara, au inregistrat prelungiri ale duratei procedurilor, in numeroase cazuri in mod nejustificat.
Cauzele care au condus la aceste situatii, au fost: complexitatea dosarelor, volumul mare de activitate, fluctuatii de personal, redistribuirea repetata a unor dosare, exercitarea necorespunzatoare a supravegherii cercetarilor si tergiversarea cercetarilor de catre procurori (indeosebi in cazul structurilor Directiei Nationale Anticoruptie), precum si de catre organele de politie judiciara.
3.Procurorii cu functii de conducere de la parchetele verificate, desi nu au derulat decat in mod izolat activitati de control si indrumare focalizate exclusiv pe impulsionarea solutionarii cauzelor ce fac obiectul prezentului control, au luat totusi unele masuri pentru monitorizarea si urgentarea solutionarii tuturor dosarelor vechi ce le-au inclus si pe cele susmentionate. Eficienta acestor masuri, in cazul dosarelor nesolutionate, a fost relativ redusa, indeosebi la structurile Directiei Nationale Anticoruptie.
Reevaluarea modului de lucru al procurorilor in vederea stabilirii unor prioritati care sa asigure un echilibru al cauzelor solutionate, tinandu-se seama de vechimea inregistrarii acestora la parchete, de solutiile ce se preconizeaza a fi adoptate, precum si de termenele instituite prin dispozitiile art. 322 Cod procedura penala si art. 154 Cod penal.
2.Efectuarea cu ritmicitatea necesara, de catre procurori, a actelor de urmarire penala in dosarele vechi ce vizeaza sesizari ale Curtii de Conturi a Romaniei.
3.Exercitarea unei supravegheri eficiente, in limitele dispozitiilor art. 300 si art. 303 Cod procedura penala de catre procurori, in cazul dosarelor mai vechi de 1 an de la data sesizarii avand ca obiect plangeri penale formulate de Curtea de Conturi a Romaniei prin: intocmirea de dispozitii scrise si stabilirea unor termene precise pentru finalizarea cercetarilor, verificarea ducerii la indeplinire a dispozitiilor date, respectiv sesizarea conducerii organelor de cercetare penala si aplicarea unor amenzi judiciare ori formularea de propuneri pentru retragerea avizului de lucrator de politie judiciara in cazul in care nu sunt respectate dispozitiile procurorului (art. 303 alin. 2 si art. 283 alin. 4 lit. m Cod procedura penala).
4.Stabilirea unor obiective specifice si efectuarea periodica de catre procurorii cu functii de conducere a unor controale asupra dosarelor mai vechi e 1 an de la sesizare avand ca obiect plangeri penale formulate de Curtea de Conturi a Romaniei.
5.Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, prin procurori anume desemnati, va efectua, in termen de 6 luni de la aprobarea prezentului raport, un control in privinta stadiului solutionarii dosarelor ce formeaza obiectul prezentelor verificari, iar rezultatul acestuia va fi transmis Inspectiei Judiciare”.