La data de 31 decembrie 2018, creanțele României provenite din operațiunile de export, cooperare economică internațională și alte acțiuni externe, derulate înainte de 31 decembrie 1989, raportate în bilanțul Trezoreriei Statului sunt de 3.480.405.871,36 lei (835.579.646,21 dolari; 1.522.725.577,78 ruble transferabile și alte sume în diverse valute, respectiv 24.391,84 euro, 881.325,47 lire sterline și 22.930.147,99 dinari libieni.
România, aproape în imposibilitatea de a recupera creanțele de la datornici
Conform unui raport al Curții de Conturi, procesul de recuperare a creanțelor externe este influențat mai multe cauze obiective. Pe relația devize convertibile, există dificultăți majore de ordin economic, financiar și valutar cu care se confruntă unele țări africane, ale căror debite către România însumează 183,2 milioane dolari SUA (75,92% din totalul creanțelor nereglementate în prezent), calificate ca eligibile pentru a primi asistență conform inițiativei HIPC (țări cu grad înalt de îndatorare, cele mai sărace din lume): Sudan, Republica Centrafricană, Somalia și Tanzania. De asemenea, o problemă o constituie apartenența unor țări debitoare, care fac parte deja din programul HIPC, la categoriile de „țări afectate de conflicte” și „țări post conflicte”, care urmează să primească sprijin financiar suplimentar din partea organismelor internaționale: Republica Centrafricană, Somalia, Sudan. Pe relația relația ruble transferabile, România se confruntă cu refuzul categoric al autorităților cubaneze, țară care deține 100% din creanțele României în ruble transferabile, de a accepta începerea negocierilor pentru convenirea coeficientului de conversie rublă transferabilă/dolar SUA și pentru stabilirea unor modalități de rambursare a obligațiilor sale valutare.
În urma verificării făcute de Curtea de Conturi au fost constatate diferențe/neconcordanțe între evidența contabilă și evidența operativă a creanțelor externe (ținute de către structurile de specialitate ale MFP). Astfel, suma de 88.753.221 de dolari, respectiv creanța Libia-Rompetrol, se regăsește în evidența contabilă raportată la creanțe externe, iar în evidența operativă această creanță se regăsește la creanțe interne. Creanța nu trebuie raportată la creanțe externe, deoarece ea nu trebuie să se mai încaseze de la Libia întrucât a fost încasată de către societatea Rompetrol, iar statul român a făcut demersuri pentru încasarea creanței de la Rompetrol (dosar aflat pe rolul Tribunalului București – Secția a VI-a Civilă, litigiul a fost soluționat pe fond, în sensul admiterii în parte a pretențiilor formulate de statul român prin MFP). Sumele de 30.571.744,85 dolari și 15.807.232 mii lire siriene, care nu sunt raportate la creanțe externe, în evidența operativă, dar se regăsesc în evidența contabilă, extrabilanțier, reprezintă creanțe externe
datorate de Siria, care au fost reglementate în afara cadrului legal de către Industrialexport SA. Pentru recuperarea sumelor de la Industrialexport SA, dosarul se află pe rolul Tribunalului București. Suma de 55.376,75 de dolari nu este raportată în Raportul creanțelor întocmit în baza Legii nr.29/1994, întrucât nu a fost înregistrată de către Banca Comercială Română SA (BCR), raportarea făcându-se după evidențele acesteia. Suma reprezintă dobânzi și dobânzi penalizatoare aferente ratelor plătite
cu întârziere de către Republica Guineea și Republica Democrată Congo.
În timpul controlului, Direcția Generală de Trezorerie și Datorie Publică/Birou Creanțe Externe a efectuat demersurile pentru raportarea corectă în situațiile financiare, precum și pentru înregistrarea dobânzilor și a dobânzilor penalizatoare, de către BCR și, implicit, de MFP în evidența sa operativă.
România, aproape în imposibilitatea de a recupera creanțele de la datornici
În perioada ianuarie-decembrie 2018, în contul creanțelor externe ale României s-a încasat și s-a virat la bugetul statului suma de 59.970.624,49 dolari, țările plătitoare fiind Irakul și Mozambicul. Din suma încasată, în cursul anului 2018, în contul creanțelor externe, Banca Comercială Română SA a reținut un comision de 93.120 dolari, în baza Convenției/Actelor adiționale încheiate între MFP și BCR începând cu anul 2001. În urma verificării s-a constatat că Banca Comercială Română a reținut un comision necuvenit în valoare de 28.870 dolari (aferent unei încasări în contul creanțelor externe), acest comision fiind perceput în afara prevederilor Convenției încheiate între MFP și BCR. În timpul misiunii de control, reprezentanții MFP au solicitat BCR restituirea acestei sume, iar BCR a virat suma de 122.899,59 lei (echivalentul sumei de 28.870 dolari).
Soldul creanțele rezultate din activități de cliring, barter și cooperare economică internațională în baza acordurilor comerciale și de plăți guvernamentale, la data de 31.12.2018, este de 12.703.615,71 lei, reprezentând echivalentul valutelor la acea dată. Situația statelor care au debite, rezultate din aceste activități și soldul acestor debite, la data de 31.12.2018, este următoarea: Algeria – 841.166,27 dolari; R.P.D. Coreeană – 1.511.939,09 dolari; Sudan – 535.609,23 lire sterline; Cuba – 96.152.406,30 ruble transferabile. Operațiunile de import-export, care s-au derulat prin cliring, barter și cooperare economică internațională
în baza acordurilor comerciale și de plăți guvernamentale, sunt reflectate în situațiile financiare, în conturi contabile de disponibil, respectiv contul 51.208 dolariSD/Conturi de cliring, barter și cooperare economică internațională. Deși sunt înregistrate în conturi de disponibil, aceste creanțe sunt raportate corect în bilanț, ca și creanțe externe. Aceste solduri, deși nu sunt conturi de disponibil, sunt ținute și de către Banca Comercială Română SA, motiv pentru care, trimestrial, banca încasează de la Ministerul Finanțelor Publice, un comision calculat trimestrial la valoarea soldurilor conturilor de cliring, barter și cooperare economică internațională (pentru ținerea evidenței, comunicarea soldurilor, calculul și comunicarea dobânzilor, investigații, întocmiri de situații și corespondență complexă, în conformitate cu cadrul legislativ existent), în condițiile în care, pe unele relații, soldurile nu au fost modificate din anul 1992.
Comisionul este stabilit prin Actul adițional nr. 1 la Convenția referitoare la comisionul cuvenit Băncii Comerciale Române SA, pentru operațiunile bancare efectuate în vederea recuperării creanțelor României și derulării operațiunilor în cadrul conturilor de cliring, barter și cooperare economică internațională, semnată în 2001, între Banca Comercială Română SA și Ministerul Finanțelor Publice. Pentru perioada 2010-2019, Ministerul Finanțelor Publice a achitat Băncii Comerciale Române SA suma de 230.090,43 lei, reprezentând comision conform Actului adițional nr. 1 la Convenția referitoare la comisionul cuvenit băncii.
În opinia auditorilor publici externi, în vederea eficientizării și economicității cheltuielilor publice, reprezentanții MFP trebuie să analizeze această situație în vederea diminuării până la eventuala eliminare a comisionului pe care BCR îl încasează fără să presteze toate activitățile/operațiunile prevăzute în Actul adițional nr. 1, respectiv: comunicarea soldurilor, calculul și comunicarea dobânzilor, investigații, întocmiri de situații și corespondență complexă, în conformitate cu cadrul legislativ existent.
Așa cum se precizează chiar în titlul Convenției, aceasta este încheiată pentru stabilirea comisionului cuvenit băncii pentru operațiunile bancare efectuate în vederea recuperării creanțelor României și derulării operațiunilor în cadrul conturilor de cliring, barter și cooperare economică internațională, ori în cazul soldurilor acestor conturi nu numai că nu există disponibil, dar pe unele relații nu au fost făcute operațiuni din anul 1992.