De la Victor Ciorbea și Miron Mitrea până la Liviu Pop, mai mulți sindicaliști de top au ajuns în Parlament sau chiar în componența Guvernului. Libertatea.ro vă spune care sunt aceștia și cu ce s-au remarcat.

Liviu Pop

Liviu Pop, la origine profesor și actual ministru al Educației, este cel mai ”celebru” sindicalist care se află acum într-o funcție publică. Acesta este senator PSD din anul 2012, dar a prins și trei mandate de ministru.

Mai întâi, în perioada mai 2012 – decembrie 2012 a fost ministru delegat pentru Dialog Social, iar în perioada mai-iulie 2012 a ocupat și portofoliul de ministru interimar al Educației. Liviu Pop s-a remarcat atunci prin viteza cu care a desființat comisia care analiza dacă teza de doctorat a lui Victor Ponta, pe atunci premier, era un plagiat.

În perioada ianuarie-februarie 2017 a fost secretar de stat în cadrul Ministerului Educației în cadrul Guvernului Grindeanu, pentru ca din luna iunie să fie ministru plin al Educației.

În ultimele luni Liviu Pop a fost implicat în mai multe scandaluri, de la lipsa manualelor de clasa a cincea și compendiul de 15 materii plin de greșeli, până la manualul de sport care explică elevilor ce este mersul și cum se realizează.

Între 2004 și 2012 fost președinte al Sindicatului Liber din Învățământ, filiala Maramureș, iar între 2007 și 2012 a fost și secretar general al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), conform CV-ului său.

Potrivit declarației de avere depusă la Senat, Pop are un teren de 383 de metri pătrați în Vișeu de Jos, dobândit prin donație de la părinții săi în 2013, o casă pe același teren și două apartamente, în Baia Mare și Cluj, deținute împreună cu soția. În 2016 a vândut un teren în județul Zalău cu 162.000 de lei. Mai deține un cont la BCR Banca pentru Locuințe, unde avea 20.300 de lei, dar și un credit de 60.000 de lei la Garanti Bank.

Cătălin Croitoru

Tot din domeniul educației provine și Cătălin Croitoru. Acesta a fost senator PSD în perioada 2012-2016, după ce în legislatura 2008-2012 a fost deputat din partea PDL, în care a fost membru din anul 1998.

Acesta a votat în 2012 la moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Mihai Răzvan Ungureanu.

Participant la Revoluția din decembrie 1989, Croitoru a fondat în 1990 Federaţia Educaţiei Naţionale, iar în 1991 a fost autor și negociator al primului contrac colectiv de muncă din istoria învățământului românesc.

În luna mai a acestui an, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să-l condamne la trei luni de închisoare cu suspendare pentru că și-a angajat fiul și nora la propriul cabinet parlamentar. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată.

În declarația de avere depusă la finalul anului 2016, Croitoru arăta că deține un teren intravilan în Balotești, județul Ilfov, dobândit în 1998 împreună cu soția sa, dar și două autoturisme: un Daewoo Matiz din 1999 cumpărat în rate și un Audi A3 din anul 2003. Acesta mai are un credit de 160.000 la Marfin Bank, scadent în anul 2022, dar și o garanție către terți la BRD. Valoarea terenului depus drept garanție este de 352.000 de euro, potrivit declarației de avere.

Dumitru Chiriță

Dumitru Chiriță, deputat PSD, este unul dintre cei mai longevivi sindicaliști din Parlament. Acesta a fost ales în Parlament pentru prima oară în anul 2000, dar a demisionat noiembrie 2004. Ulterior, a prins mandate și în 2008, și în 2012 și în 2016, toate din partea social-democraților. În perioada 2004-2008 a fost vicepreședinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Absolvent al Facultății de Drept și Relații Internaționale, acesta a fost între anii 1990 și 2000 președinte al Federației Naționale a Sindicatelor din Electricitate ”Univers”. În perioada 1990 – 2011 a mai fost și președintele Sindicatului Liber Independent ”Energia”.

În 2013, Chiriță a fost printre inițiatorii unui proiect de lege prin care urma să se creeze un gigant energetic de peste 10 miliarde de euro prin adunarea tuturor companiilor energetice ale statului. Acesta urma să se numească Fondul Român de Investiții Strategice în Energie și Resurse Energetice. Nu a fost aprobat.

Ulterior, ideea a fost reciclată și acum Guvernul vrea să creeze Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). Acesta ar urma să conțină atât participațiile statului din energie, dar și din alte domenii.

Potrivit declarației de avere depusă în ianuarie 2017, Chiriță deține trei terenuri în Tărășești, Dâmbovița, și unul în Arefu, județul Argeș. De asemenea, mai deține o casă în Tărtășești, construită în 2005, și un apartament în București, achiziționat în 2007.

Acesta mai este și posesorul a trei autoturisme, o Lada din 1978, o Kia Ceed din 2012 și o Dacia Duster din anul 2016. Mai are un cont la Raiffeisen cu 42.000 de lei și unul la ING cu 21.000 lei. De asemenea, are și o descoperire de cont la BCR, pentru 20.000 lei.

Citeste si...  PROFETIA PARINTELUI ARGATU INAINTE SA MOARA: O JUMATATE DE OAMENI SUB DARAMATURI, VA FI PUSTIU SI GOL!

De asemenea, din vânzarea unuia dintre terenurile din Tărtășești a obținut 537.000 de lei.

Matei Brătianu

Deși poartă numele de Brătianu, care a dat o adevărată dinastie liberală, Matei Brătianu a fost deputat PSD de Constanța în legislatura 2008-2012.

În 2011, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) l-a găsit în incompatibilitate, acesta fiind și preşedinte al Federaţiei Sindicatelor din Poştă şi Comunicaţii.

Între 1991 şi 2008, el a avut mai multe funcţii de conducere în cadrul Blocului Naţional Sindical – preşedinte, vicepreşedinte, secretar general şi prim-vicepreşedinte.

Potrivit ultimei declarații de avere depusă în Parlament în ianuarie 2013, acesta deținea la acel moment două terenuri în comuna 1 Decembrie (Ilfov) și Valea Călugărească, la care se adaugau alte două moșteniri ale soției sale în Comana de Sus și Sânpetru.

La Comana deținea o casă, iar în Codlea un apartament. Moștenirile soției contabilizau o casă bătrânească la Comana de Sus, plus o casă la Sânpetru, în județul Brașov.

La autoturisme, acesta bifa un Renault Megane din 2005, iar în privința conturile acesta marca un depozit de 179.000 de lei la Bank Leumi, plus alte trei depozite la BRD (2.459 lei), CEC Bank (1.873 lei), plus unul de 4.483 de euro deschis tot la Leumi.

Acesta mai arăta că a împrumutat două persoane cu un total de 10.000 de dolari și alte două 8.500 de euro.

Ion Rădoi

Ion Rădoi a fost deputat PSD între 2000 și 2004 și apoi senator PSD în legislatura 2004-2008.

Acesta a fost președinte al Uniunii Sindicatelor Libere Metrou și vicepreședinte al Blocului Național Sindical (BNS) Acum conduce din nou sindicatul de la metrou. De altfel, sindicaliștii de la metrou în frunte cu Rădoi au protestat chiar de curând în fața sediului Ministerului Transporturilor.

Acesta a afirmat că există posibilitatea să se ajungă chiar și la grevă generală din cauza expirării contractului colectiv de muncă.

Rădoi a fost cel care în 2010 făcea publice sumele colosale pe care Metrorex le plătea concernului francez Alstom pentru întreținerea garniturilor din subteran.

Contractul, semnat în 2003 pe când ministru al Transporturilor era Miron Mitrea, şi validat printr-o hotărâre de Guvern încredinţa Alstom mentenanța metrourilor bucureștene pentru ”doar” 239,75 milioane de euro pe 15 ani.

Acesta a fost descris de către presă drept ”Bechtelul din subteran”.

Miron Mitrea

Că tot am ajuns la Miron Mitrea, și acesta este un fost sindicalist. Ministru al Transporturilor în perioada 2000-2004 și unul dintre cei mai puternici membri ai Guvernului Năstase, Mitrea a mai fost deputat între 1996 și 2000, dar și între 2004 și 2008.

Între 2008 și 2012 a fost ales în Senat.

În 2008, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a demarat urmărirea penală pentru Mitrea în cadrul unui dosar de corupție. Acesta a fost condamnat în 2015 la doi ani cu executare pentru luare de mită, iar instanţa decis să confişte de la el şi suma de 327.928 de lei. În luna mai a anului trecut a fost eliberat condiționat.

Mitrea a înființat în 1990 alături de Sorin Maier Sindicatul Șoferilor din România, iar ulterior a înregistrat Confederația Sindicală ”Frăția”, care apoi va fuziona cu alt sindicat și se va numi CNSLR Frăția.

Victor Ciorbea

Dintr-una în alta ajungem la Victor Ciorbea, care în 1990 era propulsat la vârful CNSLR. În anul 1996, acesta a fost ales primar al Bucureștiului din partea CDR, iar între 1996 și martie 1998 a fost premier.

În 2011, când PNȚCD nu mai era în Parlament, Ciorbea a fost ales în fruntea formațiunii politice, pentru ca în 2012 să se înscrie în PNL, care în acel moment forma USL împreună cu PSD.

A fost ales senator de București, iar în 2014 a fost numit Avocat al Poporului. La începutul acestui an, fix partidul pe listele căruia a fost ales, PNL, îi cerea demisia, acuzat că s-ar fi transformat într-un ”vasal” al PSD.

Potrivit declarației de avere, acesta deține două terenuri în București și două în județul Alba, pe fiecare dintre acestea având câte o casă. Acesta mai deținte stilouri și icoane în valoare de 15.000 de euro, dar și bijuterii de 5.000 de euro.

Acesta are credite totale luate de peste 1,5 milioane de euro și 90.000 de dolari. Totuși, el câștigă anual 150.582 lei de la Avocatul Poporului.

Înainte de 1989, Ciorbea a fost procuror și judecător.