Silviu Ciocanelli supraviețuitor Colectiv, își strigă deznadejdea: Aș vrea un copil, dar cum îl pot mangâia cu mâinile astea

La cinci ani şi jumătate de la tragedia din clubul bucureştean „Colectiv”, Silviu Ciocanelli, unul dintre supravieţuitori, a avut curajul să vorbească despre propriile cicatrici pe care le vede precum nişte „bombe cu ceas”. Tânărul de 26 de ani din Câmpina a mărturisit că se teme să aibă un copil deoarece nu îl va putea mângăia cu mâinile sale „arse şi distruse”.

Silviu Ciocanelli avea doar 20 de ani când a trăit infernul din Clubul Colectiv. A supravieţuit incendiului din 30 octombrie 2015, în urma căruia a suferit arsuri grave la nivelul capului, mâinilor și membrelor inferioare. Tânărul a fost internat peste un an și jumătate prin spitale din România, Belgia și Olanda.

Cinci ani şi jumătate au trecut de la tragedia din Colectiv, unde au murit 64 de oameni. Silviu spune că nu mai caută vinovați și nu mai vrea răspunsuri. A făcut şedințe de terapie pentru a-l ajuta să treacă peste traume şi întrebări.

„Aș vrea să am o familie, un copil, dar, oare, cum îl voi putea mângâia cu mâinile acestea? Ce îi voi povesti eu despre drama tatălui său?”, s-a întrebat Silviu, printre lacrimi, într-un interviu acordat publicaţiei Observatorul Prahovean.

Razele soarelui și căldura puternică îi provoacă, în continuare, frică, agitație, anxietate și multă durere fizică.

Mărturia cutremurătoare a unui supravieţuitor al incendiului din Colectiv. După ce s-a trezit din comă, a scris poezii
Silviu Ciocanelli a stat două luni în comă. După ce şi-a revenit, a început să scrie.

„Am plâns, am urlat, am simțit frică, frustrare și furie laolaltă. Volumul de poezie „Scrum” a fost felul meu de a îmi striga neputința și durerea”, a mărturisit Silviu Ciocanelli.

Încercăm să ne vindecăm rănile, dar încă nu avem odihnă/
Până nu vom vedea zilele, când se va face dreptate deplină!/
Acele flăcări vor arde mereu în al nostru gând/
La fel cum amintirea lor arde viu în fiecare rând”, sunt versuri din poezia „Nu uitați de noi”, de Silviu Ciocanelli.

Silviu Ciocanelli, supravieţuitor din Colectiv, a rămas fără degetele de la mâna stângă. Nu a renunţat la pasiunea pentru chitară
Pentru că iubeşte muzica rock, Silviu cântă la chitară până când i se umflă, îi crapă și îi sângerează mâinile atât de arse și distruse. Tânărul de 26 de ani a rămas fără degete la mâna stângă și, cu toate astea, nu a lăsat nicio secundă chitara.


Silviu e student la SNSPA, pasionat de publicitate, lucrează part-time pe parte de creație la un magazin de muzică, și-a făcut un band, „Familia Jeff”, și are multe proiecte muzicale.

Tot ce cântă alături de trupa sa e inspirat din gânduri și experiențe personale, care, spune Silviu, sunt amestecate cu umor nebun și energie.


Silviu Ciocanelli a avut COVID
Experiența Colectiv l-a mutilat pe viață, însă Silviu Ciocanelli nu s-a dat și nu se va da bătut.

„Am suferit șoc după șoc. Cel mai frică mi-a fost când am aflat că am contactat Covid, în februarie. Starea mea de sănătate nu îmi permite să mă mai lupt și cu așa ceva. Mă gândeam doar la asta: iar spital, iar intubat, iar cu întrebarea mereu în gând, dacă trăiesc sau mor. Din fericire, stăm azi de vorbă, semn că Dumnezeu are alte planuri cu mine”, a povestit Silviu.

Tânărul din Câmpina are certificat de handicap din cauza arsurilor suferite pe 30% din suprafața corpului.

„În procent de 80% sunt incapabil să desfășor o muncă fizică. Și azi oamenii se uită la mine ciudat când îmi văd arsurile. Am făcut implant de păr, însă sunt zone care nu au mai putut fi acoperite, arsurile au fost până la os. Am suferit și intervenții pentru refacerea simetriei feței. Mâinile dor cel mai rău. Acum sunt tânăr, dar pe măsură ce trece timpul, toate aceste cicatrici vor fi precum niște bombe cu ceas. Pielea va ceda…”, a mărturisit el.

La cinci ani şi jumătate de la Colectiv, Silviu Ciocanelli spune că „nu s-a schimbat nimic sau aproape nimic”.

„De plătit au plătit tot vinovații fără vină. Nu știu ce și dacă am învățat ceva, ca nație”, a conchis el.