CSM a dat publicităţii punctul de vedere transmis la CJUE în priviţa SIIJ şi nu numai, în urma unei solicitări presacurata.ro. Data când CJUE a primit acest punct de vedere al CSM este 5 iunie 2019.
În privinţa SIIJ, CSM arată că litigiul ridicat de Curtea de Apel Piteşti, se solicită Curţii, în fond prezentarea unei opinii consultative asupra unor modificări şi completări aduse legilor naţionale de organizare a Justiţiei cu referire specială la înfiinţarea SIIJ şi cere respingerea acesteia pentru că solicitarea pronunţării trebuie să se refere la interpretarea dreptului UE şi nu la interpretarea normelor de drept naţional.
CSM prezintă punct cu punct toate prevederile legale adoptate prin care a fost înfiinţat şi operaţionalizat SIIJ, prezintă decizia Curţii Constituţionale care a declarat constituţională SIIJ, toate criticile fiind declarate neîntemeiate şi susţine că înfiinţarea SIIJ , la nivelul celui mai înalt parchet naţional, are ca scop crearea unei structuri specializate, cu obiect determinat de investigaţie, constituind o garanţie legală a principiului independenţei Justiţiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenţa judecătorului.
Pe această cale, arată CSM în faţa CJUE, se asigură magistraţilor o protecţie adecvată împotriva presiunilor exercitate asupra lor, abuzurilor săvârşite prin sesizări sau denunţuri arbitrare şi nu în ultimul rând, existenţa unei secţii specializate generează practică unitară, argumentele fiind şi în deciziile CCR.
CSM arată că SIIJ constituie o garanţie legală a principiului independenţei justiţiei în general şi a independenţei judecătorului în special. Arată CSM că în cadrul Ministerului Public din România, au existat într-o formă sau alta, structuri specializate în anchetarea faptelor pretins săvârşite de magistraţi, şi exemplifică cu Serviciul de Combatere a Corupţiei din DNA înfiinţat de Laura Codruţa Kovesi prin Ordinul 10 din 2014, şi spune că în dreptul penal românesc din 1969 sunt reglementate competenţa personală a organelor de urmărire penală şi a instanţelor.
Mai mult, este de tradiţia dreptului penal românesc existenţa unor forme diferite de competenţă: cea materială, cea personală, cea teritorială. Iar totul de ţine de tradiţia juridică românească şi de opţiunile de politică publică.
CSM arată în punctul de vedere transmis la CJUE că MCV chiar atinge subiectul competenţei personale atunci când face trimitere la “corupţia la nivel înalt”, implicând automat o distincţie între subiecţii activi ai infracţiunilor de corupţie, respectiv între persoanele care nu atrag aplicarea unor excepţii de la regulile materiale şi persoanele care, deopotrivă, prin prisma calităţii personale speciale pe care o deţin, impun o astfel de derogare.
CSM susţine că dreptul european invocat nu se poate opune emiterii de către CSM a unor regulamente privind înfiinţarea SIIJ, pentru că CSM, ca garant constituţional al independenţei Justiţiei, doar şi-a îndeplinit obigaţiile în temeiul legii şi în limitele competenţelor.
Referitor la dosarele aflate pe rolul CJUE şi solicitările instanţelor naţionale, CSM arată că organizarea judiciară a unui stat nu cade în competenţa exclusivă a CJUE şi statele membre pot să-şi organizeze sistemele în mod autohton, ţinând seama de tradiţiile juridice extrem de eterogene la nivel european.
În noiembrie 2019, Comisia Europeană a transmis CJUE, în procesul Gala Bute, că deciziile CCR au prioritate faţă de legislaţia europeană.