Actualitate

Sfaturi de parlamentar: Care sunt meseriile viitorului

Sistemul de educaţie este unul depăşit, nu doar în România, ci şi la nivel mondial, pentru că a fost conceput pe baza unei realităţi din secolul XIX. Explicaţia îi aparţine deputatului Varujan Pambuccian, reprezentantul minorităţii armene în Parlament. Doctor în matematică, unul dintre puţinii parlamentari care ştiu „cu ce se mănâncă” realitatea informatică contemporană, deputatul vorbeşte într-un interviu pentru HotNews despre cele mai căutate meserii pe piaţa muncii din România şi despre meseriile viitorului.
PambuccianVarujan
„Bănuiesc că mă întrebaţi despre specializările greu de găsit pe piaţă românească şi care au acum o cerere în această piaţă. Am să va dau un exemplu care pare exotic, dar care are o căutare mare în piaţă: meseria de tester de sisteme informatice. Este o meserie în sine şi este parte a activităţilor de asigurarea calităţii în sistemele informatice. La ea se adaugă meseriile de web developer şi de programator. Avem cerere mai mare decât oferta educaţională şi cred că ea se poate rezolva aducând lucrurile la normalitate, adică permiţând ca specializările respective să se dobândească în liceu. Rolul facultăţilor nu este să înveţe oamenii să programeze, ci să specializeze studenţii pentru cercetare, analiză, arhitectură şi inginerie software. Dacă ieşim din zona tehnologiei informaţiei, cred că meseriile legate de serviciile de sănătate şi serviciile educaţionale sunt, din motive diferite, meserii pentru care este greu să găseşti forţă de muncă bine calificată. De asemenea, este foarte greu să găseşti specialişti buni în vânzări şi în managementul proiectelor, în pofida inflaţiei de diplome care pretind că acoperă aceste specializări”, spune Varujan Pambuccian.
 
Meseriile viitorului
 
„Dacă ne referim la ce va apărea, mărturisesc că nu mai am de mult un glob de cristal, iar asta de plastic nu prea mai funcţionează. Dar putem intui care sunt domeniile care îşi încep ascensiunea şi care par sustenabile şi, de aici, să deducem meseriile care se vor apărea în viitorii ani. Într-o creştere spectaculoasă este bioinformatica. Şi aici avem o şansă dacă observăm că după anul 2003, an în care Tom Knight a introdus conceptul de bio brick, majoritatea celor care lucrează azi în bioinformatica provin din specialişti IT. În iunie 2014, Curtea Supremă a Statelor Unite a admis brevetabilitatea ADN-ului sintetic şi lucrul acesta va accelera cercetarea şi realizarea de produse biologice pe care le vom putea utiliza în viaţă de zi cu zi. Este suficient să dau exemplul a trei proaspăt absolvenţi americani care au obţinut prin crowdfunding, pe Kickstarter, suma necesară pentru a produce plante fosforescente deschizându-le drumul pentru ideea lor de rezolvare ieftină a iluminatului public prin plantarea de copaci fosforescenţi. Este limpede că vorbim de o specializare cu un viitor cert şi în care putem avea un cuvânt de spus. Dar pentru a se întâmplă lucrul acesta este nevoie de puţin sprijin şi puţină voinţă în zona academică.
 
O altă meserie cu şanse mari de dezvoltare în România o reprezintă cea de producţie de blueprint-uri pentru fabricaţie aditivă. Este o meserie la confluenţa ingineriei clasice cu tehnologia informaţiei. Există deja site-uri de comerţ electronic prin care cei care deţin imprimate 3D pot cumara asemenea blueprint-uri şi produce obiecte. Există creionate şi modele de business pentru aşa ceva şi este suficient să pivim la unul dintre pionierii din acest domeniu, Shapeways, care pe lângă serviciile de printare profesională oferă şi un model de revenue share pentru cei interesaţi să îşi vândă obiectele proiectate prin intermediul site-ului lor.
 
Cred că o meserie nouă pentru România şi care ar putea relansa agricultură pe suprafeţe mici este cea de copywriter pentru acest domeniu. Până acum, agricultură românească a fost una de producţie de masă sau de producţie de subzistenţă. În zona producţiei de masă nu putem concura marii producători pentru că ei deţin pieţele importante şi au ştiinţă vânzării în acele pieţe. Dar putem intră cu succes în piaţă de produse agricole de proprietate intelectuală, dacă vom avea înţelepciunea colaborării în comunităţi de producători şi vom şti să angajăm specialişti pentru a transformă produsele agricole în produse de proprietate intelectuală. Italia, Franţa, Germania şi Austria fac acest lucru cu mare succes.
Uite că am spus două meserii noi şi una nouă pentru România. M-aş opri aici, chiar dacă sunt tentat să mai vorbesc despre încă trei, pentru că ar părea science-fiction, chiar dacă sunt convins că ele vor apărea în lume în curând”, mai spune deputatul.
blank