Creşterea economică se va limita, în acest an, la 3,9%, de la 6,9% în 2017, în vreme ce inflaţia poate atinge 5,6%. Avertismentul aparţine analiştilor Unicredit Bank şi vine la doar câteva zile după ce agenţia americană de evaluare financiară Fitch prognoza pentru România o creştere economică de doar 3,8% în 2018 şi de 3,3% în 2019.
Guvernul mizează, în acest an, pe o creştere economică de 6,1%, după avansul de 6,9% din 2017. Dacă această creştere nu se realizează, situaţia va provoca multe dureri de cap. România a avut, anul trecut, cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, dar şi unul dintre cele mai mari deficite bugetare – 2,9% din PIB, adică 24 de miliarde de lei.
Creşterea economică puternică a adus bugetului un plus, faţă de 2016, de 28 de miliarde de lei, dar aceşti bani nu au fost suficienţi pentru susţinerea majorărilor de salarii şi de pensii şi, prin urmare, Ministerul Finanţelor a fost obligat să împrumute aproape încă pe atât. Nici aşa nu a fost suficient, iar guvernul a tăiat la sânge cheltuielile de investiţii (peste 10 miliarde de lei) – iată motivul pentru care, de doi ani, în sectorul de autostrăzi nu se întâmplă nimic. Şi toate acestea s-au întâmplat la o creştere economică de 6,9%, peste ceea ce prevedea guvernul.
Ce se va întâmpla, prin urmare, dacă anul acesta creşterea va fi, dimpotrivă, sub cea anticipată? Se va întâmpla că guvernul va fi nevoit să taie din nou din cheltuieli. Pentru că şi-a construit bugetul pe un deficit bugetar (diferenţa dintre venituri şi cheltuieli) la limita de 3% din PIB, o limită pe care s-a angajat, faţă de UE, să o respecte.
Fitch spune însă limpede că nu crede că povestea din 2017 se poate repeta şi că, anul acesta, deficitul bugetar va ajunge la 3,4% din PIB, iar anul viitor la 3,6% din PIB. Dacă se ajunge aici, România va intra în ceea ce se cheamă ”procedură de deficit excesiv” şi, oricum, va fi obligată să facă ajustări de cheltuieli, sub ameninţarea sancţiunilor. Şi, mai spune, Fitch: nu este exclusă o aterizare dură a economiei României.
O aterizare dură înseamnă o reducere dramatică a ritmului de creştere. România a mai trăit asta, iar aterizarea dură a însemnat atunci reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor şi pierderea a 900.000 de locuri de muncă. Nimeni nu-şi doreşte asta, dar cu toţii trebuie să ştim că economia creşte în cicluri. Vârful de creştere a fost atins în 2017 şi urmează, inevitabil, declinul. Politicile publice trebuie să fie în aşa fel alcătuite încât să evite o prăbuşire severă.
Nu există acum semnale că guvernul ar pune răul în faţă. Iar a pune răul în faţă ar însemna să înceapă de pe acum un program serios de cheltuieli de investiţii guvernamentale, astfel încât să stimuleze economia pe termen lung, nu pentru un singur an. Nu se petrece acest lucru, dimpotrivă, aproape toţi banii se duc pe salarii. Salariul mediu net pe economie a crescut în mai 2018, faţă de mai 2017, cu 14,4%. Dar, la stat, creşterea a fost de 24,4%. În sectorul privat creşterea a fost de doar 11,7%. În plus, inflaţia, de peste 5%, a diminuat semnificativ câştigul salarial real. Şi nu sunt semne că ea s-ar domoli. Analiştii UniCredit Bank văd un vărf al inflaţiei de 5,6%, în această vară, şi o inflaţie spre 4% anul viitor.
”În acelaşi timp, impactul negativ al creditării noi pe fondul condiţiilor financiare mai restrictive, impulsul fiscal redus şi efecte de bază negative (în special în agicultură) vor conduce la încetinirea economică. Este foarte probabil ca BNR să majoreze dobânda de politică monetară de încă două ori anul acesta, în august şi în T4 2018”, spune cei de la UniCredit Bank.
ROBOR – indice în funcţie de care se stabilesc dobânzile la lei – va rămâne sus, provocând o angoasă în plus celor cu credite în lei. Cei cu credite în valută ar putea fi loviţi de o eventuală depreciere semnificativă a leului, scenariu posibil, dacă economia încetineşte vizibil.
Prin urmare, chiar dacă astăzi nu simţim efectul finalului ciclului economic, lunile ce vin pot produce, dacă nu un coşmar, câteva surprize deloc plăcute.