Termenul machiaj își are originea în „Maquillage” (pictură realizată pe față de actorii de teatru din secolul al XIX-lea din Franța). De-a lungul anilor au apărut concepte diferite despre cosmetica culorii, ale cărei forme și semnificații au variat în funcție de civilizații, timp și loc.

Ținând cont de aspectele evolutive ale produselor cosmetice decorative, primele indicații pe care le avem despre originea machiajului se regăsesc în tablourile în care strămoșii noștri au surprins natura și pe care le-au utilizat pentru a transmite starea de spirit sau statutul lor social (văduv, doliu, virginitate etc).

Încă de la apariția sa, machiajul a fost un instrument de comunicare non-verbală, fiind folosit în perioada preistorică, când se aplica lut pe față.

Dacă am face un tur istoric, am descoperi diferitele funcții pe care le-a avut machiajul în fiecare epocă, luând în considerare marea influență pe care au avut-o aspectele sociale, economice, spirituale.

În cele ce urmează vom analiza doar câteva dintre cele mai importante exemple din diferite epoci ale istoriei umanității.

Epoca preistorică

În preistorie, oamenii îl știau deja și foloseau machiajul, deși scopul său nu era bine cunoscut: dacă îl foloseau pentru a spori frumusețea, pentru a celebra un act funerar sau pentru a iniția un ritual. După cum se deduce din interpretarea picturilor rupestre, femeile din perioada paleolitică își colorau diferitele părți ale corpului cu maro roșiatic.

Egipt

Pentru egipteni, a fi frumos însemna a avea pielea bronzată, ochi mari, delimitați în formă de pește, în culori închise, buze colorate în tonuri de teracotă, sprâncene foarte bine conturate, asemănătoare stilului de astăzi.

Pentru unii istorici, Egiptul a fost părintele machiajului. Culorile pentru ochi erau tonuri vii pe care le obțineau amestecând pământ, cenușă și cerneală. Recent, în mormintele faraonilor au fost descoperite urme de machiaj folosit pentru față, iar studiile dezvăluie că aceste produse cosmetice nu sunt atât de diferite de cele de astăzi.

Egiptenii, de asemenea, obișnuiau să-și picteze buzele cu un colorant realizat din ocru roșu și oxid natural de fier pe care îl aplicau cu o perie sau un băț.

Imperiul Roman

Doamnelor din perioada Romei antice care participau la adunări sociale le plăcea să arate impecabil. Atât coafura, cât și machiajul lor era realizat cu atenție pentru a străluci în timpul evenimentelor sociale.

Canonul de frumusețe romană înfățișa o femeie cu pielea foarte albă și obrajii înroșiți. Ca în multe alte locuri, pielea albă era specifică nobilimii, persoanelor care nu lucrau câmpul.

Ochii și sprâncenele erau conturate cu substanțe întunecate, cum ar fi funinginea. Un fapt curios este preferința lor pentru sprâncenele nepensate. Ceva opus canonului de frumusețe actual.

Pentru fardurile de ochi, erau importate pigmenți din exterior sau erau folosiți pigmenți naturali din mineralele din zonă.

Evul mediu și Renașterea

În Evul Mediu, femeile nu îți îngrijeau decât părul. Doamnele medievale purtau părul foarte lung și, retrase în castele lor, așteptau vizitele comercianților ambulanți pentru a cumpăra balsamuri, articole de toaletă și ierburi. Cu toate acestea, îngrijirea personală a fost considerată nedemnă și jignitoare.

În Renaștere, însă, machiajul suferă o transformare: devine un element cheie al vremii. Idealul de frumusețe al femeilor nobile era un corp cu forme curbate, păr blond, frunte înaltă și liberă, cu sprâncene rare și pielea foarte albicioasă. Sprâncenele erau foarte subțiri, în unele cazuri chiar erau smulse de tot. Chiar și fruntea se epila pentru a mări fața. Ochii se machiau cu khöl, iar fardul de obraz avea culoarea vișinie.

Secolele XVII – XVIII

Marea obsesie față de machiaj în acea perioadă se datorează în parte extravaganței impuse de societate. Se machiau atât femeile, cât și bărbații. Unii aveau un aspect chiar efeminat, iar alții își pulverizau fețele cu orez sau pudră de făină. De asemenea, își marcau obrajii cu roșu strident. Își conturau sprâncenele și ochii cu negru. Își aplicau albastru sau verde pe pleoape și roșu închis pe buzele conturate în formă de inimă.

Secolul XIX

Aveau o obsesie pentru crearea unui look bolnăvicios. Se machiau astfel încât tenul să pară palid sau albicios, urechile erau albastre, obrajii erau roz pal și buzele purpurii.

Secolul XX

Industria cosmetică oferă o gamă largă de posibilități în materie de coafură și produse cosmetice. Ca urmare a dezvoltării cinematografiei, sunt create canoane de frumusețe și cosmetice pe care toate femeile doresc să le respecte. Actrițele vor juca un rol foarte important în machiaj, coafură și estetică de-a lungul deceniilor, iar stilul lor va fi cel mai imitat.

Epoca actuală

Astăzi, machiajul a devenit un element de înfrumusețare a caracteristicile pe care fiecare femeie le consideră adecvate.

Pe piață există o gamă variată de produse cosmetice pentru îngrijirea pielii, a buzelor și a ochilor. Cu ajutorul lor femeile își pot realiza un machiaj natural și, când este cazul, pot opta pentru machiajul de seară. Care este preferatul vostru?