Scandal la DNA, cu inregistrarile din biroul procurorului înregistrare audio realizată în biroul procurorului-şef al DNA a fost publicată marţi de g4media.ro. Înregistrarea conţine o discuţie între Anca Jurma, şefa interimară a DNA, şi procurorul Florentina Mirică, recent plecată din DNA, după ce i-a fost infirmat rechizitoriul dosarului DIPI. Dacă dăm crezare explicaţiilor oferite de Jurma ulterior, avem de-a face cu un incident de securitate de manual.

În discuţia înregistrată, cele două se plâng de situaţia din DNA, de atitudinea unor colegi, de percepţia publică despre instituţie scandal la DNA. Pe tema motivelor pentru care înregistrarea a fost publicată acum se poate doar specula: pentru a oferi un pretext Secţiei pentru procurori a CSM să nu-i mai prelungească delegarea Ancăi Jurma în fruntea DNA, Florentina Mirică a vrut doar să se răzbune după plecarea cu scandal din DNA sau publicarea înregistrării este un avertisment că există şi alte asemenea fişiere, mult mai compromiţătoare.

Oricare ar fi motivul publicării, înregistrarea o pune într-o lumină nefavorabilă doar pe Jurma, motiv pentru care aceasta a şi reacţionat rapid. Şefa interimară a DNA face o serie de precizări importante: înregistrarea a fost făcută în biroul ei, fără ca ea să-şi dea acordul, iar la discuţie nu au mai participat şi alte persoane. Practic, Jurma afirmă că procurorul Mirică este sursa înregistrării, care a fost făcută ilegal, într-o zonă de securitate clasa I.

Scandal la DNA . Ce consecinte au inregistrarile din biroul procurorului :

Site-ul g4media.ro precizează că „sursa a editat înregistrarea pe alocuri, adică a tăiat mici fragmente (fără să altereze sensul), din motive de protecție a unor date personale și care ar putea afecta dosare în curs”. Astfel, plecarea procurorului Florentina Mirică din DNA, după ce a realizat înregistrarea care conține informații cel puțîn confidențiale, echivalează cu sustragerea unor informaţii din dosare. Comportantul lui Mirică, dacă ea este într-adevăr sursa, e cu atât mai grav cu cât aceasta recidivează, după ce a fost cercetată disciplinar pentru fapte vizând informații clasificate în dosarul lui Petre Tobă.

Situaţia are şi un precedent, chiar dacă mai puţin grav: înregistrarea dintr-o şedinţă a DNA, în care Kovesi le cererea procurorilor să „decapeze instituţional” şi ajungă la prim-ministru. Deşi înregistrarea a fost făcută într-o şedinţă, nu în biroul şefului DNA, s-a deschis un dosar penal, cu încadrearea faptei în Legea 78/2000.

„Procurorii Direcției Naționale Anticorupție s-au sesizat din oficiu sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, respectiv folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații. Sesizarea a fost întemeiată pe faptul că la ședințele cu procurorii din secțiile operative se discută aspecte ce țin de managementul intern al acestei unități de parchet, împrejurări care nu sunt destinate publicității”, anunţa DNA pe 19 iunie 2017.

Citeste si...  La cine se mai gândește DNA pentru un loc liber în pușcărie

Încadrarea făcută de DNA în precedentul caz îi poate aduce autorului înregistrării o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 5 ani. La aceasta se poate adăuga şi Art. 304 Cod Penal: „(1) Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.”

Problema înregistrării ar putea intra şi în sfera de competenţă a SPP, care asigură protecţia şefei DNA, fiind o breşă de securitate evidentă. Potrivit legii 191/1998, art. 14: „(1) Serviciul de Protecţie şi Pază, prin structurile sale specializate, are următoarele atribuţii: a) organizează şi execută activităţi pentru prevenirea şi anihilarea oricăror acţiuni prin care s-ar atenta la viaţa, integritatea fizică, libertatea de acţiune şi sănătatea persoanelor a căror protecţie este obligat să o asigure, precum şi pentru realizarea pazei şi apărării sediilor de lucru şi reşedinţelor acestora; b) organizează şi desfăşoară activităţi de culegere, verificare şi valorificare a informaţiilor necesare, numai pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 1 alin. (1), în condiţiile stabilite prin lege. Orice informaţie cu valoare operativă de altă natură se transmite de îndată autorităţilor abilitate prin lege, pentru verificarea şi valorificarea acesteia.”

Înregistrarea fără acord este una cel puțîn ilegală, cu conotații infracționale, dacă luăm în considerate nivelul de securitate din biroul șefului DNA. În acest context, ne putem doar imagina modul in care sunt interceptate persoanele din dosarele DNA dacă procurorii își permit să îşi înregistreze ilegal șeful. Mai mult, nu e clar în ce măsură un magistrat care face asemenea gesturi se mai poate bucura de bună reputaţie. Astfel, procurorul care a realizat şi difuzat înregistrarea ar urma, în mod normal, să facă şi obiectul unei cercetări disciplinare din partea Inspecţiei Judiciare.