w (1)

Creierul rozătoarelor bătrâne a întinerit cu ajutorul unei transfuzii de sânge de la rozătoare tinere. Un recent studiu publicat în revista Nature Medecine demonstrează că sângele prelevat de la şoareci tineri inversează, în sensul că înlocuieşte procesul de degradare a funcţiei cognitive legate de înaintarea în vârstă cu procesul de îmbunătăţire a performanţelor cerebrale.

Se ştie că, o dată cu creşterea speranţei de viaţă a omului, o mare parte din populaţia la nivel global suferă de tulburări cognitive legate de vârstă. În acest sens, cercetătorii de la Universităţile Harvard şi Stanford au realizat un studiu pe rozătoare pentru a încerca să descopere un mijloc de a lupta contra efectelor negative ale bătrâneţii asupra creierului. Pentru aceasta cercetătorii au injectat şobolanilor bătrâni (ce au depăşit 18 luni, speranţa de viaţă fiind de doi ani) plasmă de la şobolani de tineri, timp de 24 de zile. După care cercetătorii au supus subiecţii unor teste de performanţe cognitive.

Rezultatele au arătat că şobolanii transfuzaţi aveau memoria şi capacitatea de învăţare ameliorate. Cercetătorii au observat modificări în structura creierului rozătoarelor transfuzate. Informaţiile adunate demostrează că injecţia cu sânge tânăr ţine pe loc procesul de îmbătrânire la nivel molecular, structural, funcţional şi congnitiv al hipocampului”, explică dr. M. Villeda de la Departamentul de neurologie al Universităţii Stanford.

Această descoperire este esenţială, deoarece hipocampul este puternic implicat în procesul memoriei legate de spaţiu şi timp şi este, într-adevăr, pus serios la încercare o dată cu înaintarea în vârstă. Potrivit specialiştilor, hipocampul este esenţial în comportamentul emoţional, în reglarea autonomă, dar funcţia principală o reprezintă formarea memoriei. Distrugerea hipocampului provoacă amnezie profundă şi durabilă, cunoscută sub numele de sindrom amnestic clasic.

“Cu siguranţă că există ceva deosebit în sângele tânăr care permite îmbunătăţirea multor deficienţe proprii bătrâneţii”, a adăugat doctorul Saul Villeda, principalul autor al articolului din Nature Medecine. Cu tot optimismul, dr. Villeda a subliniat că mai sunt necesare studii suplimentare pentru a se stabili o dozare corectă a transfuziilor în aşa fel încât să nu fie periculoasă şi pentru a se cunoaşte în profunzime riscurile acestui tip de transfuzii. Abia după aceste studii s-ar putea trece la cercetări similare pe oameni.

Evident, toate speranţele sunt legate de punerea la punct, în final, a unor tratamente eficiente în cazul maladiei Alzheimer. Pe de altă parte, unii cercetători au avertizat că este necesară maximă prudenţă în privinţa întineririi celulelor, deoarece această bulversare a evoluţiei lor ar putea declanşa procese neoplazice.