Familia Bodnariu a decis să dea în judecată Norvegia, după durerea prin care a trecut! Cazul se judecă la CEDO și poartă numele ”Marius BODNARIU și alții împotriva Norvegiei”. Cererea a fost depusă la 1 decembrie 2016 și comunicată la 1 februarie 2019.

Cazul Bodnariu a apărut după ce Marius Bodnariu (cetățean român) și Ruth Bodnariu (cetățean norvegian) a ajuns în conflict cu Serviciul de protecție a copilului din Norvegia, Barnevernet, în care cei cinci copii ai familiei au fost preluați pe 16 noiembrie 2015 în custodia statului norvegian. Totul, după ce părinții acestora au fost acuzați de folosirea violenței fizice asupra copiilor lor. S-a afirmat că acest caz s-a bazat pe probleme religioase. Deși această acuzație s-a dovedit a fi nefondată, controversa a determinat diverse grupări creștine să protesteze față de acțiunile autorităților norvegiene.

La CEDO, cazul este judecat pentru plasarea copiilor în asistență maternală de urgență și articolul 8 din Convenție

1. Obiectul cererii

Cererea se referă la o familie a căror copiii au fost plasați în asistență maternală de urgență pe motivul suspiciunii că părinții au fost violenți împotriva lor.

În cursul unor proceduri ulterioare privind plasarea în îngrijire a copiilor, părinții acestora și serviciile de protecție a copilului au încheiat un acord prin care copiii urmau să fie redați părinților, în timp ce părinții și-au asumat obligații în ceea ce privește îngrijorările serviciului cu privire la bunăstarea copiilor. Copiii au fost apoi reîntorși în familie.

Citeste si...  Mihai Gâdea îl dă în judecată pe Traian Băsescu. E greu de înțeles ce lege încalcă apelul la boicot

Reclamanții se plâng de încălcarea dreptului lor la o viață de familie ca urmare a deciziei autorităților naționale de a le plasa copiii în asistență maternală de urgență.

2. Întrebările comunicate părților

1. Reclamanții au epuizat toate căile de atac interne în ceea ce privește nemulțumirile lor în temeiul articolului 8 al Convenției, așa cum prevede articolul 35 § 1?

În special, ar fi putut reclamanții să se adreseze instanțelor de drept comun în vederea obținerii unei despăgubiri pentru presupusa încălcare? Ar fi putut să introducă o cerere pentru o hotărâre declarativă? (Vezi, mutatis mutandis, de exemplu, I.F. v. Norvegia și I.F.F.v. Norvegia (dec.), Nr. 62363/16 și 62803/16, 5 iunie 2018.)

2. Dacă au fost epuizate căile de atac interne, a fost încălcat dreptul reclamanților la respectarea vieții de familie în conformitate cu articolul 8 din Convenție?