De mai bine de o săptămână, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului „Matei Balş”, face exerciţii speciale cu personalul medical pentru evitarea infestării cu Ebola în cazul în care ar fi nevoiţi să trateze un pacient cu virusul febrei hemoragice. Dezvăluirile au fost făcute, ieri, la emisiunea „ring TV”, unde a specificat şi modul în care ne putem proteja în faţa acestei boli.
Numărul în creştere al persoanelor contaminate cu virusul febrei hemoragice la nivel mondial a determinat autorităţile din România să ia o serie de măsuri speciale, privind atât monitorizarea persoanelor care vin din Africa de Vest, cât şi instruirea personalului medical. Chiar dacă până acum, pe teritoriul ţării noastre, nu a existat niciun caz, mai multe persoane sunt monitorizate timp de 21 de zile. „Numărul persoanelor ţinute sub observaţie este variabil de la o zi la alta, dar este irelevant să discutăm despre numărul lor. Monitorizarea înseamnă că persoana este controlată de două ori pe zi, adică i se ia temperatura. Nu este nimeni sechestrat acasă. După cele 21 de zile, perioada de incubaţie, se încheie procedura”, a explicat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel la „ring TV”. Tot el a spus că, în cazul în care apar anumite simptome, atunci începe izolarea pacientului şi transferarea lui la Institutul de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş”, unde există o secţie specială cu dotările necesare pentru astfel de cazuri.
Trece de pe costum în atmosferă Managerul institutului a explicat, totodată, cum a fost posibil ca personalul medical să moară în SUA după intrarea în contact cu un bolnav contaminat. „Este foarte simplu. Medicii sunt protejaţi de acele echipamente, dar la dezechipare apar situaţii în care persoana se poate contamina cu virusul respectiv. De pe costum trece în atmosferă după care cade înapoi datorită forţei gravitaţionale şi contaminează îmbrăcămintea de sub costum. Şi până la a contamina persoana nu mai este decât un pas”. Pentru a se evita astfel de situaţii, „de o săptămână şi jumătate, la «Balş», se fac zilnic exerciţii de echipare şi, mai ales, de dezechipare. Am impus aceste exerciţii astfel încât toată lumea să aibă deprinderile necesare. Dezechiparea ar trebui să dureze trei-patru minute şi să se desfăşoare cu mare grijă pentru a nu crea stropi în jurul tău. Totul se întâmplă într-o cameră specială. Este nevoie şi de o persoană echipată care să nu fi intrat în contact cu persoana contaminată, dar care să-l ajute pe cel care se dezbracă, rulând costumul, foarte încet, din interior spre exterior”, ne-a declarat Adrian Streinu-Cercel. Mai mult, acesta îşi pregăteşte personalul şi pentru scenarii de bioterorism. „I-am chemat pe colegii de la bioterorism, de la Institutul «Cantacuzino», şi am făcut două grupe în care am discutat şi despre scenarii de acest tip. Ebola se încadrează în această zonă. Altfel spus, ce ai de făcut dacă te confrunţi cu o persoană care poate să reprezinte un risc pentru sănătatea publică privind autoprotejarea şi apoi acordarea ajutorului persoanei de lângă tine”, a completat managerul institutului. Apa, săpunul şi clorul, metode de protejare Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel susţine că spălatul cât mai des pe mâini cu apă şi săpun este una dintre cele mai bune măsuri de protecţie. Mai mult, acesta ne-a dezvăluit că, în cazul în care apar cazuri de Ebola într-un spital, dezinfectarea sălilor se poate face cu clor. „Singurul simptom specific este oboseala extremă care apare din prima zi, iar după patru zile apare şi sindromul hemoragic.”, Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel „Este un virus foarte deştept pentru că, în momentul în care intră în organism, caută celulele care să îl ajute să se multiplice.”, Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel