România se află pe locul al treilea în Europa Centrală și de Est în ceea ce privește credința în teoriile conspiraționiste a cetățenilor, potrivit unui studiu realizat de Globsec.

România Studiu, intitulat “Voices of Central and Eastern Europe”, prezintă percepțiile cetățenilor față de democrație și guvernare în 10 țări ale Uniunii Europene.

Unul dintre capitolele acestui studiu oferă o imagine de ansamblu asupra factorilor din spatele gândirii despre conspirații și dezinformare, iar concluziile spun că România se află pe locul trei în Europa Centrală și de Est în ceea ce privește gradul de credință în teoriile conspirației, cu un procentaj de 39%.

Românii sunt, totuși, mai puțin predispuși la a crede în teoriile conspirației decât vecinii bulgari, unde procentul este de 48%, și decât slovacii (56%).

Analiza a identificat cinci factori cheie care contribuie la predispoziția oamenilor de a crede în teoriile conspirației: disponibilitatea de a renunța la libertăți pentru alte beneficii, susținerea unui lider autocrat, neîncrederea în mass-media, neîncrederea în sistem și nemulțumirea vizavi de propria viață.



Tot pe locul al treilea ne aflăm și în ceea ce privește convingerea că afacerile mondiale nu sunt decise de liderii politici, ci de grupuri secrete ce au ca scop crearea unei “ordini mondiale totalitare”.


Studiul a concluzionat, de asemenea, faptul că 45% dintre respondenții din România cred că protestele din 1989, ce au dus la căderea regimului comunist, au fost orchestrate și plătite de puterile occidentale.

Scorurile procentuale reprezintă o medie a răspunsurilor pozitive față de 3-4 teorii conspiraționiste, prezentate persoanelor intervievate.

Rezultatele și concluziile acestui studiu se bazează pe sondajele de opinie publică efectuate în martie 2020 pe un eșantion reprezentativ al populației din zece state membre ale UE: Austria, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România și Slovacia. Sondajele au fost efectuate pe un eșantion cuprins între 1.000 și 1.047 de respondenți, folosind o eșantionare aleatorie stratificată în mai multe etape.

În toate țările, profilurile respondenților erau reprezentative pentru țară în funcție de sex, vârstă, educație și loc de reședință.


Citeste si...
Iată ce povestește o româncă, din Italia, infectată cu coronavirus

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.