Secetă s-a instalat, cu precădere în zona de Sud și de Est a țării, în special pe terenurile mai nisipoase, spune ministrul Agriculturii, Petre Daea, care desfășoară o campanie de pornire a stațiilor de irigare și promite irigarea a unui milion de hectare în acest an, potrivit Mediafax.
În țară, fermierii vorbesc de culturi afectate de secetă.
În Prahova, aproape 40% din cele 14.272 de hectare cultivate cu rapiță sunt afectată de secetă, fiind vorba de o suprafață calamitată de 5.700 de hectare, transmite corespondentul MEDIAFAX. Pagubele create sunt cele legate de însămânțarea culturii, sumele fiind cuprinse între 1.000 de lei și 1.500 de lei, pe hectar.
„Avem doar rapița afectată de secetă. Și avem un total de 5.700 de hectare calamitate, în sudul județului. Noi am făcut procese verbale de calamitate pe care le trimitem mai departe, la minister. Fermierii pot fi despăgubiți doar dacă se declară secetă la nivel național, adică în funcție de amploarea fenomenului”, a declarat Mita Enache, directorul Direcției Agricole Prahova.
În Vrancea este secetă, iar fenomenul poate lua amploare, în condițiile în care cantitatea de precipitații pe luna martie a fost între 10 și 15 litri, cumulat, ceea ce este considerat „puțin” de către fermieri.
„Nu avem încă cereri pentru evaluarea pagubelor și despăgubiri. Noi am avut probleme și anul trecut, cu seceta din toamnă. În momentul de față, sunt pornite sisteme de irigat în diferite puncte ale județului. Rețeaua nu acoperă 50% din suprafața totală”, a declarat, la solicitarea MEDIAFAX, directorul Direcției Agricole Vrancea, Ticu Constandache.
Nici în Brăila nu a plouat în ultima perioadă, iar înființarea culturilor de toamnă s-a făcut în condiții nefavorabile.
„Toamna trecută am avut un deficit de 51 mm față de valorile normale. Primăvara este și ea uscată, suntem tot în deficit față de valorile normale. Este un deficit de circa 130 de metri cubi la hectar. Totuși, ca stare de vegetație a culturilor nu stăm foarte prost, la grâu, la rapiță și orz au fost irigate suprafețele. Începând de ieri, am pornit sistemele de irigații. Avem semnate contracte pentru irigații pentru aproximativ 86% din suprafața totală, sistemele fie au pornit, fie se lucrează pentru pornirea acestora. Tindem spre 100% suprafață irigată în județul Brăila”, a explicat, pentru MEDIAFAX, directorul Direcției Agricole Brăila, Traian Cismas.
Și la Galați sunt probleme din cauza secetei, iar autoritățile trebuie să ia măsuri urgente. Ministrul Agriculturii a anunțat că o parte a sistemului de irigat a fost pornit la sfârșitul săptămânii trecute.
„În judeţul Galaţi a început activitatea de irigat. În Câmpia Covurlui, s-a pornit staţia SRP 1 Vânători, care repompează apa din Canalul Magistral Lunca pentru o suprafaţă de 68.000 ha. S-au umplut cu apă peste 18 km de canal”, a anunţat pe Facebook, ministrul Petre Daea.
În județul Gorj, dintre cele 67 hectare cu rapiță o suprafață de 27 de hectare se va renunța și va fi cultivată cu porumb, din cauza procentului mic de răsărire. În ceea ce privește infrastructura de irigații, în județul Gorj, au existat, înainte de 1989, două sisteme de irigații, unul în comuna Săulești și unul în comuna Bălești.
La Săulești a fost constituită o asociație a udătorilor care a preluat sistemul de irigații, ce acoperă o suprafață de 562 hectare, iar, pe structura acestuia, s-au efectuat reparații până la stația de pompe, printr-un canal de aducțiune a apei pe distanța de 1 km de la râul Gilort (sursa de alimentare). Rețeaua hidrotehnică o constituie conductele îngropate ce însumează o lungime de 16.585 de metri (aproape 16,6 kilometri).
În județul Timiș, nu s-au mai făcut investiții în infrastructura de irigații a statului român de peste zece ani, când a fost predată o amenajare pentru o suprafață de aproape 9.000 de hectare, care acum zace nefolosită. Pe de altă parte, culturile din județul Timiș nu au fost afectate de secetă, deocamdată.
În Suceava, directorul Direcției Agricole, Duțu Haralampie, spune că au fost afectate de seceta din toamnă 140 de hectare de teremuri cu rapiță, care nu a răsărit, iar culturile ceraliere de toamnă nu au intrat în iarnă corespunzător, dar pagubele nu au fost cuantificate și fermierii urmează să decidă ce vor face cu terenurile respective.
„Nu suntem într-o perioadă bună nici acum, este secetă și dacă nu de ajută vremea vor exista probleme și cu înființarea culturilor de primăvară”, a subliniat Duțu Haralampie.
La Botoșani, secerta a afectat 3.500 de hectare de hapiță, în primăvara acestui an urmând să fie întoarse lucrările și semănate alte culturi.
„În ultimii doi ani, au fost reperate la Botoșani patru stații de pompare, dintre care două au fost puse în funcțione în 2018 (celelate două funcționau). În 2019, va fi pusă în funcțiune o nouă stație de pompare și județul va avea în total 5 stații care funcționează. În 2018, au fost semnate 3 contracte, pentru irigații cu trei OUAI-uri și cu 11 societăți comerciale, iar în 2019 sunt semnate 3 contracte cu OUAI-uri și 14 cu societăți comerciale pentru folosirea apei sezoniere pentru o suprafață de 5.000 de hectare. La Botoșani, chiar s-a văzut că programul de irigații funcționează”, a declarat Cristian Debilaș, directorul DADR Botoșani.
Directorul ANIF – filiala teritorială Dobrogea, Alin Trifan, spune că, pentru moment, nicio stație de pompare din zonă nu funcționează, dar solicitările din partea fermierilor pentru irigații abia acum au început să vină. Drept urmare, echipele agenției au fost trimise în teren, acolo unde există cereri, pentru a pune în funcțiune stațiile de pompare.
Potrivit acestuia, numai un sfert din capacitatea de irigare poate fi folosită la nivelul regiunii, din cauza fermierilor care în ultimii ani nu au avut solicitări pentru irigații, iar stațiile și infrastructura s-au degradat. Acum, după ce nu se mai percep taxe, costuri pentru apa folosită la irigații, situația a început să se îmbunătățească.