Indicele ROBOR a avut un parcurs spectaculos în 2017. A început anul cu o valoare de 0,87% (ROBOR la 3 luni), iar pe 13 decembrie, indicatorul a urcat la 2,12%. Ratele la creditele în lei s-au dus şi ele în sus, iar perspectivele nu sunt deloc optimiste, spun analiştii.
Corform celor de la capital.ro, în niciun an, nici măcar în cei din criza financiară, nu a fost mai discutată şi mai disputată dobânda medie la depozitele plasate în sistemul interbancar, celebrul acronim ROBOR. Romanian Interbank Offer Rate îşi trage importanţa din faptul că este dobânda de referinţă pentru credite, ceea ce face ca dobânda anuală efectivă să scadă sau să crească în funcţie de nivelul acesteia. Cum cursul de schimb a avut o evoluţie stabilă în ultimii ani, iar dobânzile creditelor au ajuns la minime, atenţia la momentul de inversare a trendului ROBOR a fost şi rămâne mare.
„ROBOR-ul nu avea cum să mai scadă, a atins un minim istoric. Nu avea decât să crească“, a declarat prim-ministrul Mihai Tudose într-un moment în care a fost interpelat de reporteri despre creşterea dobânzii. Culmea este că şeful Guvernului are dreptate, deşi mai mulţi oficiali s-au grăbit să arate cu degetul către bănci şi către Banca Naţională a României că ar fi conspirat pentru majorarea artificială a dobânzii interbancare. Iar Consiliul Concurenţei a şi realizat inspecţii inopinate la 25 de bănci şi IFN-uri pentru a verifica existenţa unor practici anti-concurenţiale.
Totuşi, minimul despre care vorbeşte prim-ministrul a fost înregistrat anul trecut, în octombrie, când ROBOR la trei luni a ajuns la 0,68%. Acolo a fost punctul culminant al unei evoluţii de opt ani de scădere. La începutul anului 2009, an în care a izbucnit şi criza, ROBOR se găsea la 15,3%, un nivel de neconceput astăzi. Creditele ipotecare aveau DAE şi de 20%, iar cele de consum urcau către 30%. Din păcate, s-au găsit destui doritori şi pentru împrumuturi atât de costisitoare, de unde şi creşterea enormă a creditelor neperformante din anii următori.
Evoluţie după criză
Dobânda interbancară a coborât masiv, până la puţin peste 9% în septembrie 2009, dar a revenit la aproape 11% la începutul anului următor. În 2010, ROBOR a mai făcut un pas rapid de depreciere, coborând la 4,75% în aprilie doar ca să revină aproape imediat la aproape 8%. Volatilitatea foarte mare nu a surprins prea multă lume având în vedere frământările prin care trecea întreaga economie. La jumătatea anului 2010, guvernul a tăiat salariile bugetarilor cu 25% şi a majorat cota de TVA la 24%, acestea fiind singurele măsuri care putea echilibra bugetul.
În orice caz, evoluţia ulterioară a ROBOR s-a mai liniştit şi a rămas pe un trend multi-anual de scădere, chiar dacă între ani, precum între 2012 şi 2013, au mai avut loc creşteri (5,98% la începutul lui 2012 – 6,03% la startul lui 2013). În 2014, când deja începusem revenirea economică, ROBOR a ajuns pentru prima dată sub 2%, iar din 2015 a rămas constant sub această cifră, depăşită abia anul acesta.