Featured, Politic

Rezoluţia privind STATUL DE DREPT din România, se discutată în Parlamentul European. REACŢIILE partidelor politice

Draftul rezoluţiei privind privind statul de drept în România, obţinut de Mediafax, este discutat în şedinţa de joi a Parlementului European, iar Rezoluţia ar putea fi votată pe 14 noiembrie.

Parlamentul European este profund îngrijorat de legislaţia reformată referitoare la legislaţia judiciară şi penală din România, în special cu privire la potenţialul de a submina independenţa sistemului judiciar, potrivit unui draft al rezoluţiei care va fi votat în PE, obţinut de Mediafax. Documentul este doar o variantă de lucru care ar putea fi votată în şedinţa de plen a Parlamentului European, din data de 14 noiembrie.

Mediafax aminteşte de principiile Uniunii Europene care spune că UE „se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept şi respectării drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor, şi întrucât aceste valori sunt comune pentru Statele membre într-o societate în care prevalează pluralismul, nediscriminarea, toleranţa, justiţia, solidaritatea şi egalitatea între femei şi bărbaţi”.

Totodată, draftul aminteşte şi de avizele Comisiei de la Veneţia şi de independenţa sistemului judiciar care este „consacrată la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale şi la articolul 6 din CEDO şi reprezintă o cerinţă esenţială a principiului democratic al separării puterilor”.

Comisia Europeană (CE) a transmis pe 22 octombrie, la solicitarea Mediafax, că va prezenta o analiză detaliată în raportul MCV pe data de 13 noiembrie despre modificarea legislaţiei în domeniul justiţiei şi va ţine cont şi de cele două avize ale Comisiei de la Veneţia pe Legile justiţiei şi Codurile penale.

PSD: Legislaţia românească în domeniul justiţiei „poate fi un exemplu”

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache (PSD), a declarat miercuri, despre următorul raport MCV şi rezoluţia Parlamentului European privind justiţia din România, că legislaţia românească în domeniul justiţiei „poate fi un exemplu”, iar criticii ei „să citească mai bine”.

„Nu am apucat (să citesc draftul rezoluţiei PE pe justiţie – n.r.). Aş vrea atunci când se va dezbate în PE să se vadă că noi, prin aceste modificări la legile justiţiei, fără îndoială am ţinut cont şi de recomandările Comisiei de la Veneţia. Văd că toată lumea invocă Comisia de la Veneţia. Dar nu ar trebui să invoce şi ce există în statele europene? Adică ce e bun în Germania sau în Franţa nu trebuie aplicat şi în România? Tot găsim calul de bătaie în România, în condiţiile în care există o independenţă reală a judecătorilor şi procurorilor, există o separare a carierelor, există rolul CSM şi am extras ministrul Justiţiei din foarte multe acte procedurale tocmai pentru independenţă reală? Eu cred că legislaţia din România poate fi un exemplu şi pentru cei care critică în acest moment”, a declarat, miercuri, la Parlament, deputatul PSD Florin Iordache.

Întrebat de ce au protestat magistraţii cu privire la legile justiţiei, acesta a răspuns: „Nu au fost atenţi. Să citească mai bine, noi le asigurăm prin această lege o reală independenţă”.

Iordache s-a referit şi la următorul raport MCV.

„Raportul MCV trebuie să ţină cont de realităţile din România. Acest raport, când a fost introdus la cererea ministrului de tristă amintire Monica Macovei, a conţinut anumite prevederi. Din 2005 încoace raportul MCV trebuie să ţină cont de paşii reali pe care i-a făcut România. Şi România este un exemplu, de la înfiinţarea ANI până la modernizarea şi modul în care funcţionează instanţele din România”, a indicat social-democratul.

Chestionat cum explică criticile din rapoartele MCV, el a răspuns: „Să fie mai atenţi la ce am făcut noi şi se vor convinge că avem parte în România de o justiţie independentă”.

blank