Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a anunţat joi că trupe ruseşti au invadat Ucraina, ocupând un oraş strategic de la frontiera cu Rusia. Drept urmare, Ucraina a solicitat UE un „ajutor militar de anvergură”. Presa internaţionala relata că aveau loc joi confruntări în Novoazovsk – oraş care ar fi fost ocupat de trupe ruseşti – şi Mariupol. Acuzând la rândul său „invazia militară evidentă” a ruşilor, Lituania a cerut o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, după o întâlnire cu şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton, că situaţia din Ucraina este îngrijorătoare, în vreme ce ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a spus, într-o conferinţă de presă comună cu omologii din Georgia şi R. Moldova, că s-ar impune convocarea CSAT. Cât despre Rusia, aceasta continuă să ignore acuzaţiile ucrainene şi occidentale, ba chiar atacă Vestul. După ce secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a indicat, într-un interviu pentru The Guardian, că vor exista forţe şi echipament militar NATO în flancul estic, Rusia avertizează că „va lua măsuri”.
Ucraina a cerut joi Uniunii Europene să îi acorde un „ajutor militar de anvergură” în urma unei „invazii ruse nedisimulate”, conform ambasadorului ucrainean la UE, Konstiantin Eliseiev, citat de AFP. Facem apel la o sesiune extraordinară a Consiliului European, la 30 august, pe tema Ucrainei (…). Ajunge cu conivenţa şi calmarea agresorului. Solidaritatea trebuie să se materializeze prin sancţiuni semnificative şi un ajutor militar şi tehnic de anvergură”, a declarat Eliseiev, potrivit paginii de Facebook a ambasadei ucrainene la UE.
„Cerem Uniunii Europene şi Statelor Unite să îngheţe toate activele ruseşti până ce Federaţia Rusă îşi va retrage forţele, militarii şi va înceta aprovizionarea gherilelor conduse de ruşi”, este mesajul primului-ministru ucrainean, Arseni Iaţeniuk, citat de BBC.
UPDATE 17:00 BBC anunţă o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU pe tema acuzaţiilor de invazie rusească în Ucraina. Reuniunea din New York vine la cererea Lituaniei şi va avea loc la ora 19:00, ora României.
UPDATE 16:30 Ministrul polonez de Externe, Radek Sikorski, descrie acţiunile Rusiei în Ucraina drep o „agresiune” şi spune că asistăm la cea mai gravă criză de securitate a ultimelor decenii, conform BBC.
UPDATE 15:30 Un oficial NATO de la Supreme Headquarters Allied Powers Europe (SHAPE), din Mons, Belgia, a estimat că peste o mie de soldaţi ruşi luptă în acest moment pe teritoriul Ucrainei, în special în zona oraşului Novoazovsk, informează AFP, citată de Mediafax. La fel ca mulţi alţi oficiali, şi acesta a descris situaţia ca fiind „îngrijorătoare”. „Mult peste o mie de soldaţi ruşi luptă în prezent în Ucraina. Ei îi susţin pe separatişti, luptă alături de ei”. Aceasta, în timp ce chiar şi cel care s-a autoproclamat „premierul Republicii Populare Doneţk”, Aleksandr Zaharcenko, a spus că aproximativ 4.000 de ruşi, inclusiv militari, au participat la lupte în Ucraina, scrie New York Times.
UPDATE 15:10 Ambasadorul rus la OSCE susţine că nu există soldaţi ruşi în Ucraina: „Nu există decât o unitate de aproximativ zece soldaţi ruşi care au traversat frontiera fără intenţie în urmă cu două zile”, a spus diplomatul, făcând referire la militarii arestaţi de ucraineni şi prezentaţi marţi, în timp ce la Minsk, în Belarus, avea loc o reuniune care a încercat, fără succes, să găsească o soluţie la conflictul ruso-ucrainean.
Preşedintele Petro Poroşeko, care a anunţat joi o invazie rusească pe teritoriul ţării sale, şi-a anulat vizita pe care trebuia să o efectueze astăzi în Turcia, pentru a participa la învestitura în funcţia de preşedinte a lui Recep Tayyip Erdogan. Şi ministrul ucrainean de Externe a decis să îşi anuleze deplasarea pe care trebuia să o facă la Bucureşti, pentru a participa la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, care a început miercuri şi se va încheia vineri.
În conferinţa zilnică de presă a Comisiei Europene, Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei UE, a declarat că Uniunea este „extrem de preocupată”: „Suntem extrem de preocupaţi de ultimele evoluţii, în special de informaţiile din teren. Reafirmăm necesitatea urgentă a unei soluţii politice la această criză”.
Rusia nu a venit cu o poziţie despre acuzaţiile de invazie. A avut, în schimb, o ameninţare că „va lua măsuri” dacă NATO se instalează pe flancul estic. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a indicat un posibil consesns în interiorul Alianţei privind baze permanente NATO în estul Europei, menită să contracareze acţiunile agresive ale Rusiei. Cum NATO a semnat un tratat cu Rusia prin care se angaja că nu vor exista asemenea baze, soluţia pe care Aliaţii ar putea să o adopte săptămâna viitoare, la summitul din Ţara Galilor, va fi crearea unor capabilităţi militare care vor fi, practic, baze permanente sub un alt chip şi nume.
Ucrainenii au pierdut controlul asupra oraşului de frontieră Novoazovsk
Ucraina a afirmat joi că „trupe ruse” au preluat controlul asupra oraşului frontalier strategic Novoazovsk, situat la 100 de kilometri sud de bastionul rebel Doneţk, unde au avut loc confruntări violente în ultimele zile, relatează AFP.
„Ieri, soldaţii ruşi au preluat controlul asupra oraşului Novoazovsk”, situat pe litoralul Mării Azov, cu 11.000 de locuitori, a anunţat Consiliul ucrainean de securitate şi apărare pe Twitter, adăugând că mai multe alte sate din proximitate au fost de asemenea cucerite.
Ucraina a acuzat în repetate rânduri trupele ruse că acţionează pe teritoriul său pentru a-i susţine pe separatiştii proruşi în faţa forţelor ucrainene. Moscova a respins întotdeauna aceste acuzaţii, însă NATO şi Polonia susţin că au dovezi în acest sens.
Aceste acuzaţii au fost relansate săptămâna aceasta, după ce Serviciul ucrainean de Securitate (SBU) a anunţat arestarea a zece paraşutişti ruşi pe teritoriul ucrainean, la aproximativ 20 de kilometri de frontiera rusească.
O sursă de la Ministerul rus al Apărării a dat asigurări, pentru agenţii ruseşti de presă, că aceste trupe au trecut frontiera „în mod accidental”.
Confruntări la această oră în două oraşe
The Guardian relatează că, la ora transmiterii acestei ştiri, aveau loc confruntări atât în Novoazovsk, cât şi în oraşul apropiat Mariupol. De asemenea, Washington Times descrie că unii militari ucraineni se retrag, atmosfera fiind haotică.
Băsescu, după întâlnirea cu Ashton: Situaţia de securitate din estul Ucrainei e îngrijorătoare
Preşedintele Traian Băsescu a primit-o joi, la Palatul Cotroceni, pe Catherine Ashton, Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, cei doi analizând situaţia de securitate din estul Ucrainei pe care o consideră a se menţine extrem de îngrijorătoare.
Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Traian Băsescu şi Catherine Ashton au analizat situaţia de securitate din estul Ucrainei, pe care o consideră a se menţine extrem de îngrijorătoare.
Traian Băsescu a vorbit, totodată, şi despre faptul că Uniunea Europeană trebuie să sprijine în modul cel mai ferm soluţionarea crizei de securitate prin restabilirea controlului autorităţilor legitime ucrainene în regiunile ocupate de grupurile înarmate ilegale.
”În opinia celor doi înalţi oficiali, reuniunea Consiliului European din 30 august a.c. de la Bruxelles (Regatul Belgiei) va permite reafirmarea voinţei politice comune a statelor membre în sensul susţinerii acordate Ucrainei în respingerea agresiunii la care este supusă începând cu ultimele luni”, precizează comunicatul de presă.
Preşedinte Traian Băsescu i-a adresat mulţumiri lui Catherine Ashton pentru modul constructiv în care a promovat interesele comune ale Uniunii Europene în procesele de soluţionare a crizelor sau conflictelor internaţionale.
În plus, şeful statului a apreciat că meritul de a susţine afirmarea Uniunii ca actor global este cu atât mai mare cu cât situaţia de securitate a fost cu deosebire complexă pe durata mandatului său.
Corlăţean: S-ar impune convocarea CSAT pe situaţia din Ucraina
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, joi, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, că s-ar impune convocarea CSAT în contextul ultimelor evenimente din Ucraina. „E atributul preşedintelui, e cazul să anunţe Preşedinţia”, a adăugat Corlăţean.
„Va trebui să examinăm toate datele care sunt disponibile până la acest moment. Cert este că avem confimarea că Lituania a efectuat deja o solicitare de convocare a unei sesiuni extraordinare a Consiliului de Securitate (a ONU, n.red). Preşedintele Ucrainei, domnul Poroşenko, a spus în termeni foarte clari că asistăm la o invazie rusă în Ucraina. Sunt lucruri extrem de grave, evident că va trebui să ne uităm asupra tuturor datelor care ne parvin pe diverse canale, cert este că situaţia pare a fi extrem, extrem de gravă. Nu merge în direcţia în care am sperat, în care noi ne-am exprimat la nivelul UE şi NATO în termeni foarte fermi, respectiv o acţiune reală, concretă şi onestă a Federaţiei Ruse, în primul rând de stopare a oricărui sprijin, ajutor militar pentru separatişti şi, pe de altă parte, o acţiune în sensul dezescaladării. Nu asta e direcţia în care se merge”, a spus Corlăţean, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu omologii din R. Moldova şi Ucraina.
Lituania cere o reuniune a Consiliului de Securitate ONU pe tema „invaziei ruse” în Ucraina
Lituania a acuzat joi Rusia că recurge la o „invazie militară evidentă” în Ucraina şi a cerut o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU pe această temă, relatează AFP.
„Lituania condamnă ferm invazia evidentă a teritoriului Ucrainei de forţele armate ale Federaţiei Ruse” şi „cere Consiliului de Securitate al ONU să examineze acest subiect imediat”, a declarat Ministerul lituanian al Afacerilor Externe.
Conform acestui stat baltic, membru nepermanent al Consiliului de Securitate, acţiunile Moscovei „încalcă în mod clar suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi subminează securitatea în toată regiunea”.
Vilnius a cerut Rusiei „să-şi retragă imediat forţele armate, armele şi echipamentele de pe teritoriul suveran al Ucrainei”.
Autorităţile ucrainene au acuzat trupele ruse că acţionează pe teritoriul lor pentru a-i susţine pe separatiştii proruşi în faţa forţelor ucrainene. Moscova a respins întotdeauna aceste acuzaţii, însă NATO şi Polonia susţin că au dovezi în acest sens.
Aceste acuzaţii au fost relansate săptămâna aceasta, după ce Serviciul ucrainean de Securitate (SBU) a anunţat arestarea a zece paraşutişti ruşi pe teritoriul ucrainean, la aproximativ 20 de kilometri de frontiera rusească.
O sursă de la Ministerul rus al Apărării a dat asigurări, pentru agenţii ruseşti de presă, că aceste trupe au trecut frontiera „în mod accidental”.
Ambasadorul SUA la Kiev: Trupe ruseşti „intervin în mod direct” în lupte în estul Ucrainei
Ambasadorul american în Ucraina Geoffrey Pyatt a acuzat joi Rusia că este „implicată în mod direct” în confruntările armate dintre rebelii proruşi şi forţele guvernamentale în estul ţării, relatează AFP.
„Un număr tot mai mare de trupe ruseşti intervine în mod direct în luptele de pe teritoriul ucrainean”, a scris Pyatt într-un mesaj postat pe Twitter. Moscova este „de-acum implicată în mod direct în confruntări” şi şi-a trimis „sistemul de apărare antiaeriană cel mai recent, care include Panţîr-S1” în estul Ucrainei, a adăugat diplomatul.
O prezenţă a soldaţilor ruşi în Ucraina ar fi „intolerabilă şi inacceptabilă”, declară Hollande
Preşedintele francez, Francois Hollande, a apreciat joi, în cadrul unui discurs în faţa ambasadorilor francezi reuniţi la Paris, că o eventuală prezenţă a soldaţilor ruşi în estul Ucrainei ar fi „intolerabilă şi inacceptabilă”, relatează AFP.
„Dacă se dovedeşte că soldaţi ruşi sunt prezenţi pe teritoriul ucrainean, ar fi intolerabil şi inacceptabil”, a declarat Hollande, cerând Rusiei să „respecte suveranitatea Ucrainei” şi să „înceteze sprijinul pentru separatişti”.
Conflictul din Ucraina este „una dintre crizele cele mai grave de la sfârşitul Războiului Rece”, a subliniat preşedintele francez. Acesta „pune sub semnul întrebării principiile pe care se fundamentează securitatea noastră colectivă de la sfârşitul Războiului Rece”, a subliniat el.
„Pe de o parte, Rusia trebuie să respecte suveranitatea Ucrainei, să înceteze sprijinul pentru separatişti şi să-i determine să accepte un armistiţiu bilateral. Ea trebuie să-şi controleze efectiv frontiera şi să înceteze transferurile de arme şi materiale”, a adăugat Hollande. „De cealaltă parte, autorităţile ucrainene trebuie să dea dovadă de reţinere în operaţiunile militare şi să decidă o amplă descentralizare în favoarea regiunilor rusofone”, a precizat el.
Hollande a afirmat că Franţa este pregătită, alături de Germania, să organizeze o nouă întrevedere între preşedinţii ucrainean şi rus „imediat ce vor fi întrunite condiţiile”.
Iulia Timoşenko cere impunerea legii marţiale la Doneţk şi Lugansk
Liderul partidului Batkivşcina, fostul premier Iulia Timoşenko, a declarat că este necesară impunerea imediată a legii marţiale în estul Ucrainei din cauza agresiunii externe, relatează Interfax Ucraina, în pagina electronică de joi.
„Trebuie să facem primii trei paşi. Primul este impunerea imediată a legii marţiale în regiunile Doneţk şi Lugansk. Aceasta ne va consolida puternic sistemul de apărare şi coordonarea acţiunilor noastre”, le-a spus ea joi reporterilor din Kiev.
În plus, Timoşenko a declarat că este necesar ca preşedintele Petro Poroşenko să preia controlul asupra tuturor nivelurilor de management ale apărării ţării.
„Iar în al treilea rând este necesar să convocăm o întâlnire extraordinară a Verhovna Rada şi să aprobăm impunerea legii marţiale în regiunile Doneţk şi Lugansk”, a declarat ea.
Ea a afirmat, de asemenea, că Parlamentul ucrainean ar trebui să ceară Guvernului şi oamenilor din lumea întreagă să ofere asistenţă militară eficientă Ucrainei.
„Nu mai putem să considerăm tot ce se întâmplă în estul Ucrainei un atac terorist al unor separatişti necunoscuţi. Trebuie să spunem onest că Rusia a lansat un război împotriva Ucrainei”, a precizat Timoşenko.
Ea a declarat, de asemenea, că echipa ei va „sta alături de preşedinte şi autorităţile ucrainene” în problema apărării.