Raportul MCV pe 2016 menționează unele probleme pe care România încă nu le-a pus la punct. Astfel, în ceea ce priveşte numirea judecătorilor şi a procurorilor, ultimul raport MCV a identificat 2016 ca an de probă pentru numiri. Astfel, deși persoanele numite nu prezintă probleme de integritate, procesele de desemnare nu au fost suficient de transparente. Cele mai importante numiri din 2016 au fost Laura Codruța Kovesi (DNA, al doilea mandat), Augustin Lazăr (Parchetul General) și Iulia Tarcea (ÎCCJ).
„Acesta a fost cazul în ceea ce priveşte numirea procurorilor-şefi şi a adjuncţilor acestora. În termeni de rezultate, niciunul dintre candidaţii numiţi nu a ridicat probleme de integritate şi profesionalism şi nici nu a suscitat controverse în rândul magistraţilor sau al societăţii civile, iar unii dintre candidaţi aveau deja rezultate foarte solide. Cu toate acestea, procesul utilizat nu a permis introducerea unei proceduri clare, deschise şi transparente pentru selectarea tuturor candidaţilor, care să se consolideze într-un sistem stabil şi permanent”, se mai în Raportul MCV.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este menționat pozitiv. Potrivit Raportului MCV, începând din 2012, MCV a demonstrat o voinţă tot mai mare de a-şi îndeplini rolul constituţional, în special în ceea ce priveşte apărarea independenţei sistemului judiciar.
Sunt menționate însă și atacurile la adresa justiției, în special intensificarea atacurilor la adresa DNA.
„În 2016, sondajele au continuat să sugereze o percepţie publică puternică a independenţei judiciare şi a încrederii în sistemul judiciar. Însă, aşa cum au arătat şi rapoartele MCV anterioare, au existat şi reacţii la această tendinţă: atacuri venite din partea politicienilor şi a mass-mediei şi îndreptate împotriva magistraţilor şi a instituţiilor judiciare. În 2016, au devenit deosebit de intense atacurile împotriva Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, se mai arată în Raportului Comisiei Europene.