PSD caută eurodeputați care să nu mai critice acţiunile partidului. În PNL sunt semne de întrebare dacă Crin Antonescu va mai deschide lista de candidați. Euroalegerile vor avea loc în luna mai.
PSD nu și-a definitivat lista pentru alegerile europarlamentare, dar în cursa internă s-au înscris, pe lângă actualii eurodeputați, mai mulți lideri ai partidului, printre care Rovana Plumb, Claudiu Manda, Daniel Florea și Robert Negoiță, au declarat surse social-democrate. „Sunt mai multe persoane care şi-au declarat intenţia de a candida: Rovana Plumb, Claudiu Manda, Daniel Florea, Robert Negoiţă. Dintre europarlamentarii actuali, toţi îşi doresc să candideze. Cel mai probabil, o să meargă pe paritate, jumătate doamne, jumătate domni.
În sondajele de opinie, PSD are între 26 şi 33 la sută, ceea ce înseamnă 10-12 europarlamentari”, au declarat sursele citate. Aceste informații prefigurează o competiție internă strânsă: PSD are 16 europarlamentari, care doresc un nou mandat, iar lor li se adaugă patru candidați care nu sunt eurodeputați. Cel puțin 20 de candidați pe 10-12 locuri eligibile. Social-democrații caută candidați care să respecte linia partidului atunci când ajung în Parlamentul European.
Corina Crețu s-a înțeles cu Victor Ponta
Secretarul general al PSD, Codrin Ştefănescu, a catalogat drept ”accident” plasarea pe listele PSD a Dacianei Sârbu şi a lui Cătălin Ivan la alegerile europarlamentare trecute, el spunând că astfel de accidente nu se vor repeta la scrutinul din acest an. “Daciana a fost un accident că era soţia lui Ponta, Ivan a fost un megaaccident. Nu o să se mai întâmple aşa ceva, o să suflăm şi în iaurt“, a afirmat Codrin Ştefănescu, referindu-se la europarlamentarii PSD. Acesta a mai spus că PSD va definitiva în curând lista pentru alegerile din acest an şi se vor regăsi “numai oameni unul şi unul”.
Ştefănescu a afirmat că europarlamentarii trebuie să fie în primul rând patrioţi, să apere România de “beţele prin gard băgate de acolo”, cum a fost ultima rezoluţie, şi să aibă capacitatea de a face “relaţii şi conexiuni”.
Nici Corina Creţu nu va mai fi pe lista PSD. Comisarul european a anunţat deja că va candida pe listele Pro România. „Pe membrii PSD îi rog să înţeleagă că această decizie a mea este o delimitare clară de actuala conducere a acestui partid, care, ştiţi foarte bine, în ultimii ani a minimizat munca şi eforturile noastre, ale celor care am încercat să ajutăm România din afară, culminând cu atacuri şi jigniri personale la adresa mea şi a colegilor din Comisia Europeană”, a explicat Corina Crețu. Cap de listă va fi Victor Ponta, însă fostul premier a declarat că nu va merge la Bruxelles.
PNL ar renunța la Antonescu
În PNL, discuțiile pentru locurile eligibile sunt în plină desfăşurare. Pe baza sondajelor de opinie, liberalii au calculat că vor obține opt locuri de eurodeputați. Dat inițial ca numărul 1 pe lista PNL, Crin Antonescu, fostul președinte al partidului, pare să fi pierdut teren, dar o decizie finală nu a fost luată. Dacă inițial Antonescu era văzut ca un lider care să îmbunătățească scorul partidului, acum au apărut și voci care susțin că fostul președinte a fost unul dintre artizanii USL și nu va obține voturile celor care sunt anti-PSD. ”În 2013, pe vremea USL, în «marțea neagră», Crin Antonescu a blocat legea amnistiei și grațierii dorită de PSD. Cu toate astea, în niște alegeri dominate de aversiunea față de PSD, a apărut ideea că Antonescu ar putea să le amintească alegătorilor de vremurile USL, iar reacția ar putea fi negativă”, a comentat un lider liberal.
Șansele lui Crin Antonescu de a deschide lista se pare că au scăzut, după ce mai mulţi membri PNL ar fi fost deranjaţi de anumite declaraţii din ultima perioadă ale fostul lider liberal. „Îmi place să cred că în PNL nu există delictul de opinie sau o cenzură. Am responsabilitatea tuturor declarațiilor mele, nu am declarat absolut nimic care să contravină partidului. Așa că sunt discuții care au apărut fără niciun semnatar, le-am observat, am văzut că e o adevărată minicampanie, dar asta nu e problema mea”, a comentat Crin Antonescu.
Cine sunt eligibilii PNL
Dincolo de situația lui Crin Antonescu, la vârful PNL s-a convenit ca patru locuri eligibile să revină vechilor liberali, iar alte patru reprezentanților fostului PDL. Chiar dacă formațiunile au fuzionat de câțiva ani de zile, acest algoritm este folosit în continuare pentru a păstra ambele tabere mulțumite. Situația posturilor ocupate de vechii liberali va fi influențată de decizia care îl va viza pe Crin Antonescu. În cazul în care Antonescu nu va candida, este posibil ca liberalii să ofere primul loc pe listă unei personalități din afara partidului. Pe un loc fruntaș va fi plasat și europarlamentarul Siegfried Mureşan, purtătorul de cuvânt al PPE. Acesta și-a negociat un loc eligibil atunci când a plecat de la PMP la PNL.
Pentru locurile care revin vechiului PNL mai candidează europarlamentarul Cristian Bușoi, Dan Motreanu (fost secretar general al PNL), Alina Gorghiu (senator) sau Marian Petrache (președintele CJ Ilfov).
În rândurile foștilor membri PDL lucrurile par să fie clare. Mircea Hava (primarul din Alba Iulia), Vasile Blaga (fostul președinte al PDL), europarlamentarul Daniel Buda și primarul Aradului, Gheorghe Falcă, ar urma să ocupe aceste locuri.
Negocieri USR-PLUS
USR şi-a ales deja candidații. Primele poziții sunt ocupate de Cristian Ghinea şi Clotilde Armand. USR ia în calcul varianta unei liste comune cu PLUS, partidul condus de Dacian Cioloş. O decizie privind alianța USR-PLUS ar urma să fie luată la începutul lunii februarie.
Fostul premier Dacian Cioloș a obținut cele mai multe voturi la consultarea internă a membrilor PLUS pentru desemnarea candidaților la alegerile europarlamentare. Dacian Cioloș a admis că este posibil să renunțe la mandatul de europarlamentar, în cazul în care îl va obține în urma alegerilor, dar și că ar putea să îl ducă la capăt, insistând însă că nu va pleca din România, iar candidatura sa este pentru a ajuta PLUS.
Competiţia internă se înteţeşte şi în ALDE. Renate Weber, Daniel Barbu, Norica Nicolai şi Ovidiu Silaghi ar fi favoriții pentru primele locuri.
EUROALEGERI
La nivelul UE s-a decis că alegerile europarlamentare vor avea loc între 23 şi 26 mai 2019, fiecare țară fiind liberă să își aleagă o dată.
România va avea 33 de mandate.
Autoritatea Electorală Permanentă a publicat, miercuri, un proiect de hotărâre privind stabilirea modelului listei susţinătorilor pentru candidaţii la alegerile europarlamentare din luna mai. Potrivit documentului, regulile vor fi aceleaşi ca la alegerile europarlamentare din anul 2014.