Brânza de Covurlui, Salamul de Nădlac, Pita de Pecica, Cârnaţii de Pleşcoi, Salamul de Sibiu, Vîrşli sau Gemul de Rubarbă ar putea primi recunoaştere
15 produse tradiţionale româneşti ar putea primi protecţie europeană în acest an, dintr-un număr de 31 la care lucrează Ministerul Agriculturii. „Targetul nostru pentru anul acesta era de 30 de dosare depuse pentru UE, un target destul de ambiţios, dar eu sper ca până la sfârşitul anului să avem cel puţin 10-12, până în 15 dosare, care să fie trimise în opoziţie la UE pentru a putea obţine protecţie”, a declarat Viorel Morărescu, director general în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la un târg de produse tradiţionale organizat în curtea ministerului.
Acesta a mai adăugat că Ministerul Agriculturii are întocmită o listă cu 31 de produse cu notorietate pe care vrea să le trimită la UE pentru protecţie. „Două dosare au fost deja depuse în opoziţie la Bruxelles: <<Telemeaua de Ibăneşti>> şi <<Peşte Novac afumat de ţara Bârsei>>”, a mai declarat Morărescu. Acesta a adăugat că la minister s-a mai depus un dosar cu brânza telemea de Mărginimea Sibiului şi un altul cu Salam de Sibiu. Acestea sunt deocamdată în analiză, iar în perioada următoare vom vedea dacă le vom mai solicita anumite completări sau le punem pe site-ul ministerului pentru opoziţia naţională şi urmează mai departe procedura pentru UE.
Printre produsele tradiţionale aflate în pregătire pentru obţinerea protecţiei europene se numără Brânza de Covurlui, Salamul de Nădlac, Pita de Pecica, Cârnaţii de Pleşcoi, Salamul de Sibiu, Vîrşli, Brânza de Giulianca Brăila, Gemul de Rubarbă, Scrumbia de Dunăre eviscerată afumată şi Telemeaua de la Mărginimea Sibiului. Până acum, România deţine un singur produs certificat la nivel european prin indicaţia geografică protejată (IGP), respectiv Magiunul de prune Topoloveni, şi două care urmează să obţină recunoaşterea denumirii de origine protejată (DOP), respectiv Telemeaua de Ibăneşti şi Peşte Novac afumat de ţara Bârsei.
România va avea oportunităţi enorme pe piaţa europeană, dacă va reuşi să obţină protecţie pentru cât mai multe produse tradiţionale. „Dacă România reuşeşte să trimită cât mai multe produse spre UE, avantajele vor fi enorme vizavi de piaţă, de protecţia produsului şi de a obţine finanţare pentru promovare. Cred că România are un potenţial extraordinar, ţinând cont de diversitatea gastronomică la nivel naţional şi de produsele foarte bune pe care am început să le apreciem şi noi, în condiţiile în care le-au apreciat mai mult cei de afară. Noi intenţionăm, pe viitor, probabil din toamnă, să începem o campanie de promovare în ţările UE. S-a discutat deja cu ambasadele noastre din aceste ţări şi nu numai, ca prin ei să promovăm o serie întreagă de produse, să creăm o serie de evenimente în aşa fel încât produsele noastre să fie mult mai vizibile, iar reprezentanţii autorităţilor să constituie un garant pentru producători şi pentru produsele româneşti”, a mai spus Morărescu.
Italia şi Franţa deţin supremaţia cu 296, respectiv 243 de astfel de produse protejate, iar la nivel mondial, sunt garantate 1.427 de produse tradiţionale din care UE deţine 1.404. Cele mai multe produse protejate, după Italia şi Franţa, se regăsesc în Spania – 205, Portugalia – 139, Grecia – 106, şi Germania – 96.