Proiectul legii bugetului de stat pe anul 2015 a fost aprobat duminică de plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.
Parlamentarii au votat bugetul de stat cu 339 voturi „pentru” și 141 „împotrivă”.
Proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 a fost şi el adoptat cu 329 voturi „pentru” și 148 „împotrivă”.
Camera Deputaţilor şi Senatul au dezbătut, vineri, în şedinţă comună, proiectul bugetului de stat pe anul 2015, în prezenţa premierului Victor Ponta. Partidele au anunţat, în plen, cum vor vota proiectul de buget.
Cele 56 de articole ale proiectului de buget au fost adoptate în două ore şi jumătate, fiind respinse amendamentele opoziţiei, care nu fuseseră acceptate nici de comisiile parlamentare de specialitate.
Cea mai importantă modificare făcută, la solicitarea Comisiilor de buget-finanțe, a vizat introducerea în proiectul bugetului de stat pentru anul 2015 a unui nou articol, care reglementează sistemul de echilibrare a bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor.
La dezbaterile generale asupra bugetului de stat, deputatul PSD Viorel Ştefan a declarat că proiectul de buget artată că Guvernul s-a ţinut de cuvânt şi finanţează toate măsurile la care s-a angajat şi cuprinde creşteri la toate domeniile cheie: sănătate, educaţie, apărare.
„Primul-ministru a venit cu un buget sănătos, să-l votaţi cu gândul la cei care ne-au trimis aici şi mai puţin cu gândul la răfuielile politice”, a afirmat Viorel Ştefan.
Grupurile parlamentare ale PNL vor vota împotriva legii bugetului de stat pe 2015, întrucât este vorba de un proiect „nerealist, neprofesionist”, a declarat deputatul liberal Eugen Nicolăescu, vineri, în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului.
„Încep prin a-mi exprima o profundă dezamăgire cu privire la acest proiect de buget pe care Guvernul Ponta ni-l propune spre o pretinsă dezbatere, pentru că numai dezbatere nu este, este având în vedere că ea a fost îngrămădită în câteva zile. Îmi exprim, de asemenea, profunda îngrijorare pentru modul în care va arăta viața noastră, a românilor, și mai ales economia anului viitor dacă acest proiect va fi adoptat în forma propusă. (…) Este, cred, pentru prima dată în istoria României când Guvernul se prezintă în fața Parlamentului cu o improvizație de la un cap la altul. De fapt, cu un proiect de buget nerealist, neprofesionist și, lucrul cel mai grav, mincinos. Bugetul pe anul 2015 este un plagiat marca Ponta al bugetului din 2014 și este chiar mai rău, pentru că acest proiect ne spulberă orice speranță de mai bine, continuând politica falimentară a Guvernului pesedist și a acoliților săi”, a susținut Eugen Nicolăescu, citat de Agerpres.
Deputatul PNL a acuzat, totodată, că proiectul legii bugetului de stat a fost înaintat Parlamentului cu o întârziere de o lună față de termenul legal, fapt care demonstrează „lipsa de respect și de interes a Guvernului față de cea mai importantă lege a României, mai ales că legea bugetului este o lege anuală”.
„Ca să ne dovedească că activitatea Executivului este incoerentă (…), domnul prim-ministru Victor Ponta vine din nou în Parlament să ceară vot pentru un buget, dar cu altă formulă guvernamentală, în care nu se mai regăsesc miniștrii care au propus alocările bugetare pentru 2015. Iar în urma audierilor din comisiile de buget-finanțe am constatat că noii miniștri nu aveau nicio idee despre resursele pe care le vor administra, despre politicile publice pe care trebuiau să le realizeze în anul 2015 cu respectivele resurse din buget. (…) Asistăm, deci, la un moment unic în istorie, în care ni se propune un proiect de buget neasumat politic de nimeni, un Guvern fără program de guvernare, fără miniștri inițiați. (…) De aceea, grupurile parlamentare ale PNL din Camera Deputaților și din Senat în mod cert vor vota împotriva acestui proiect de lege. Este un proiect croit iresponsabil, care va fi decontat în fiecare zi de toți românii, pentru că va fi o guvernare care ne va costa din pricina incompetenței și a proastei gestiuni a miniștrilor din acest Cabinet”, a mai declarat Nicolăescu.
Deputatul PDL Gheorghe Ialomiţianu a spus că bugetul „stimulează evaziunea” şi nu stimulează mediul de afaceri, ducând la tăierea locurilor de muncă. „PDL nu va vota, pentru că este un buget împotriva românilor”, a spus Ialomiţianu.
UDMR urmează să decidă cum va vota. Senatorul UDMR Alexandru Vegh a arătat că a fost un timp insuficient pentru studierea acestui proiect de buget, iar UDMR va decide cum va vota în urma dezbaterilor din plenul reunit.
Deputaţii aparţinând minorităţilor vor vota acest proiect de buget, a anunţat şi deputatul Adrian Merka.
În schimb, grupurile parlamentare PLR și PC votează în favoarea proiectului de buget pe anul 2015, care răspunde necesităților existente în prezent și unei bune funcționări a instituțiilor statului, a anunțat vineri, în plenul Camerelor reunite, deputatul PC Cornelia Negruț.
„Parlamentarii conservator-liberali susțin demersurile guvernamentale reale luate în ultima perioadă, în vederea îmbunătățirii vieții de zi cu zi a românilor, măsurile luate dovedindu-se perfect fezabile. Dincolo de aspectele discutabile lansate de reprezentanții Opoziției, care au contestat în mod populist și nejustificat bugetul, considerăm că Guvernul României a luat cele mai înțelepte decizii cu privire la împărțirea banilor pentru anul viitor. (…) Bugetul pe anul 2014 a fost unul bine construit, fapt certificat zilele trecute și de rezultatele finale ale negocierilor cu misiunea comună a FMI și Comisiei Europene”, a declarat deputatul PC.
Deputații grupului minorităților naționale vor vota şi ei proiectul bugetului de stat pe anul 2015.
„Grupul parlamentar al minorităților naționale a dorit să fie un factor de stabilitate. A votat și învestirea acestui Guvern și vom vota și acest buget”, a anunțat deputatul Adrian Merka.
El a ținut să precizeze că grupul pe care îl reprezintă a susținut necesitatea elaborării, de către Guvern, „a unui set coerent de politici macro-economice”.
„Noi, grupul parlamentar al minorităților naționale, am susținut, încă de la început, necesitatea promovării de către Guvern a unui set coerent de politici macro-economice menite să susțină mediul de afaceri, să refacă atractivitatea investițională a României, să conducă la crearea de noi locuri de muncă și să ofere o evoluție favorabilă nivelului de trai al populației. Bugetul pe 2015 ne arată că, în parte, aceste obiective sunt cuprinse, deoarece prevederile acestuia asigură finanțarea măsurilor de ocrotire, protecție și ajutorare a cetățenilor români”, a mai spus Merka.
Administraţia Prezidenţială va avea în 2015 un buget de 22,1 milioane lei, potrivit proiectului de buget realizat de Guvern. Ministerul Muncii beneficiază de o creştere importantă a bugetului, după măsurile sociale anunţate de Guvern.
Pentru Senat, bugetul va fi de 104 milioane de lei, în timp ce Camera Deputaţilor va avea un buget de 241 milioane de lei.
Fondurile destinate plăţii pensiilor din sistemul public de pensii pentru anul 2015 sunt în sumă de 53,27 miliarde de lei lei, respectiv 7,5% din PIB.
Construirea proiectului de buget pentru 2015 a fost făcută având la bază următoarele obiective:
• majorarea cu 5% a valorii punctului de pensie în anul 2015, respectiv la 830,2 lei;
• acordarea în anul 2015 a unui indice de corecţie de 1,07;
• acordarea diferențelor din indicele de corecţie pe perioada 22 ianuarie 2013-7 noiembrie 2013 în conformitate cu Decizia nr.463/2014 a Curţii Constituţionale a României;
• încadrarea cheltuielilor bugetare în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară a Guvernului pentru perioada 2015-2017;
• creşterea câştigului salarial mediu brut în anul 2015 la 2.415 lei, faţă de 2.279 lei estimat pentru anul 2014 şi 2.163 lei realizat în anul 2013;
• scăderea numărului de şomeri înregistraţi cu 20 mii persoane, ajungându-se astfel la finele anului 2015 la 465 mii persoane, de la 485 mii persoane estimat pentru finele anului 2014;
• scăderea ratei medii a şomajului la 5,1% în anul 2015 faţă de 5,3% estimată pentru anul 2014;
Principalele MĂSURI SOCIALE avute în vedere la construirea bugetului au fost:
– creşterea salariului minim la 1 ian 2015 la 975 lei si la 1 iul 2015 la 1050 lei.
– indexarea tuturor pensiilor cu 5%;
– cresterea indemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 350 la 400 lei;
– indemnizatiile pentru persoane cu dizabilitati cresc cu 16% ;
– cresterea alocatiei pentru sustinerea familiilor cu venituri pe membru de familie sub 530 lei, cu 42 lei pentru fiecare copil ;
– cresterea alocatiei de plasament la 600 lei;
-majorarea alocatiei de hrana pentru adulti cu dizabilitati si persoane varstnice din centre de asistenta sociala de la 8 la 16 lei pe zi ;
– restituirea esalonata a debitelor recuperate de la pensionari si persoanele aflate in concediu de crestere a copilului ;
– majorarea salariilor personalului din sanatate si asistenta sociala cu 100 lei, din ianuarie 2015, exclusiv salariile celor care beneficiaza de majorarea salariului minim;
– majorarea salariilor personalului didactic cu 5% de la 1 martie 2015 si cu inca 5% de la 1 septembrie 2015.
Iată sumele destinate pentru fiecare instituţie:
ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ – 22, 1 milioane de lei (scădere de 9% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
SENAT – 104 milioane de lei
CAMERA DEPUTAȚILOR – 241 milioane de lei
ICCJ – 65,5 milioane de lei (scădere de 32% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ – 12,4 milioane de lei (scădere de 18,2% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
CURTEA DE CONTURI – 203 milioane de lei (scădere de 13,6% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
AVOCATUL POPORULUI – 7,7 milioane de lei (creştere de 27,6% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI – 1,36 miliarde de lei (scădere de 18,5% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE – 32 de milioane de lei (scădere de 17,7% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
MINISTERUL DEZVOLTĂRII – 5 miliarde de lei (scădere de 16,3% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
MINISTERUL FINANȚELOR – 3,5 miliarde de lei (creştere de 1% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
MINISTERUL FINANȚELOR – ACȚIUNI GENERALE – 20,7 miliarde de lei (creştere de 1,5% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
MINISTERUL JUSTIȚIEI – 2,7 miliarde de lei (scădere de 21,3% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
MINISTERUL APĂRĂRII – 7,36 miliarde de lei (creştere de 2,3% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
MINISTERUL DE INTERNE – 8,8 miliarde de lei (scădere de 11,5% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
MINISTERUL MUNCII – 36 de miliarde de lei (creştere de 20% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
MINISTERUL TINERETULUI ȘI SPORTULUI – 442 de milioane de lei (creştere de 7,5% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
MINISTERUL AGRICULTURII – 23,5 miliarde de lei (creştere de 27% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
MINISTERUL MEDIULUI – 2,8 miliarde de lei (scădere de 7,3% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
MINISTERUL TRANSPORTURILOR – 8,6 miliarde de lei (creştere de 9% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
MINISTERUL EDUCAȚIEI – 8,9 miliarde de lei (creştere de 1,5% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII – 6,7 miliarde de lei (scădere de 18,2% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
MINISTERUL CULTURII – 537 de milioane de lei (scădere de 8% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
MINISTERUL COMUNICAȚIILOR – 492 de milioane de lei (creştere de 413% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
MINISTERUL PUBLIC – 709 milioane de lei (scădere de 32% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE – 37 de milioane de lei (scădere de 0,2% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
SRI – 1,4 miliarde de lei (creştere de 12% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
SIE – 225 de milioane de lei (scădere de 0,6% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
SPP – 149 de milioane de lei (scădere de 3,8% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
STS – 246 de milioane de lei (scădere de 6,3% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
MINISTERUL ECONOMIEI – 1,5 miliarde de lei (creştere de 89% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
ACADEMIA ROMÂNĂ – 413 milioane de lei (creştere de 9,3% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
ANSVSA – 528 de milioane de lei (scădere de 2,8% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
CSM – 6 milioane de lei (creştere de 18,3% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE – 1,76 miliarde de lei (creştere de 82% faţă de execuţia bugetară din 2014, rezultată în urma rectificărilor)
Indicatorii macroeconomici avuţi în vedere la construirea bugetului au fost următorii:
PIB – 709,681 miliarde de lei
Crestere economica – 2.5%
Inflatia medie anuala – 2.2%
Curs mediu lei/euro – 4.42%
Venituri BGC – 226.360 milioane lei
Ponderea veniturilor totale in PIB – 31.9
Cheltuieli BGC – 239.364 milioane lei
Ponderea cheltuielilor totale in PIB – 33.7
Deficit – 13.004 milioane lei
Deficit – 1.8 pondere in PIB
Someri (numar total persoane) – 465.000
Castig salarial net lei lunar – 1.758.