Trei asociatii de magistrati , Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție reactioneaza dupa declaratiile sefului Sectiei de investigare a magistratilor, Gheorghe Stan.
Trei asociatii de magistrati mentioneaza ca procesul de numire a magistratului in aceasta functie a fost boicotat de Sectia pentru Procurori a CSM, mentionand ca modul în care a fost concepută Secția specială pentru investigarea infracțiunilor din justiție presupune competența exclusivă a acestei secții de a investiga toate infracțiunile săvârșite de un magistrat, indiferent de natura sau gravitatea lor, iar aceasta regula se aplica inclusiv membrilor sectiei.
Procurorul Gheorghe Stan, acuzat de dezinformare de magistrati
„Ne exprimăm consternarea vizavi de împrejurarea că, deşi la data de 27.08.2018 Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a solicitat Inspecţiei Judiciare să comunice numeric, câte din cauzele înregistrate în perioada 2014 – 2018 pe rolul Direcției Naționale Anticorupție îi vizează, defalcat pe judecători (iar în acest caz, defalcat pe specializarea judecătorului, penal/civil) și pe procurori, precum şi ce procent din cauzele în discuţie au fost înregistrate subsecvent unei/(ui) plângeri/denunț, respectiv unei sesizări din oficiu, nu am primit nici până în prezent un răspuns. În schimb, domnul procuror Gheorghe Stan, adjunct al şefului Inspecţiei Judiciare la momentul formulării acestei cereri rămase fără răspuns, în prezent procuror şef al Secţiei speciale, alege să comunice opiniei publice o parte din răspunsurile la solicitarea noastră, într-o formă complet lipsită de rigurozitate şi susceptibilă de echivoc. Deopotrivă, menționăm că nu putem achiesa la afirmația potrivit căreia o mare parte a magistraților au transmis ”semnale pozitive” privind înființarea acestei secții, atât timp cât protestele care au loc de peste o săptămână în instanțe și parchete vizează tocmai existența și modul de funcționare a acestei secții, dublate de solicitarea adresată Executivului de a adopta măsuri în vederea desființării ei”, spun magistrații.
Procurorul Gheorghe Stan, acuzat de dezinformare de magistrati
„Până la apariția acestei structuri, prin noile legi ale justiției modificate, niciun procuror care făcea parte dintr-o structură de parchet nu putea asigura imunitate penală totală de facto altui procuror făcând parte din același grup restrâns (structura de parchet) și nici împreună nu puteau asigura o imunitate penală totală de facto oricărui alt magistrat. Până la momentul înființării sale, magistrații erau cercetați penal fie de către DNA, pentru comiterea unei infracțiuni de corupție, fie de către Parchetul de pe lângă o Curte de Apel – pentru cei având grad până la nivelul corespunzător acestei instanțe – pentru săvârșirea oricărei alte infracțiuni. Reamintim, totodată, că prin Hotărârea nr.974/28.09.2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ modificările aduse legilor justiției, în cadrul cărora figura și înființarea secției speciale.
În opoziție cu cele afirmate în seara anterioară, trei organisme internaționale, respectiv GRECO, Comisia de la Veneția și Comisia Europeană, prin mecanismul de Cooperare și Verificare, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la înființarea acestei secții, utilitatea ei în anchetarea penală a unei singure categorii socio-profesionale și posibilitatea ca ea să reprezinte un instrument de presiune asupra magistraților.
Pentru corecta informare a opiniei publice și pentru a evita redarea trunchiată a acestor opinii, le înfățișăm în continuare: 1. Prin Raportul ad hoc privind România (Regula 34) adoptat de Grupul de state împotriva corupției (GRECO), la cea de-a 79-a Reuniune Plenară (Strasbourg, 19-23 martie 2018), s-a indicat faptul că secția pare ca ”o anomalie în actuala structură instituțională, în special din pricina (i) faptului că nu au existat date sau evaluări specifice care să demonstreze existența unor probleme structurale în justiție care să justifice o astfel de inițiativă; (ii) din cauza modului în care este desemnată conducerea și a (iii) faptului că această secție nu ar avea la dispoziție anchetatori și instrumente de investigație adecvate, spre deosebire de alte organe de urmărire penală specializate. De asemenea, sa subliniat faptul că acest organism ar fi supraîncărcat imediat din cauza (proiectelor de) dispoziții care prevăd transferul imediat al multor cauze de la alte parchete, în timp ce numărul mic de personal nu este corespunzător pentru soluționarea acestora (15 în total conform proiectului de lege). Mai mult decât atât, această nouă secție va urmări infracțiunile chiar dacă sunt implicate alte persoane, împreună cu magistrații (de exemplu, funcționari publici, oficiali aleși, oameni de afaceri etc.), în conformitate cu formularea amendamentelor propuse la articolul 881 alineatul 11 din Legea nr. 304/2004.
După cum au arătat mulți, aceasta ar putea conduce la conflicte de competență cu parchetele specializate existente (DNA, DIICOT, parchetele militare), chiar dacă autoritățile amintesc că astfel de conflicte sunt în mod normal soluționate de Procurorul General. Mai important, există și temeri că această secție ar putea fi ușor utilizată în mod abuziv pentru a se elimina cauzele tratate de parchetele specializate sau pentru a interfera în cauzele importante, sensibile, în cazul în care reclamațiile împotriva unui magistrat au fost depuse incidental în acea cauză, deoarece ar intra automat în competența noii secții (situație în care ar trebui să se ia o decizie de disjungere a cauzei conform normelor generale de procedură penală în materia conexării / disjungerii cauzelor, pentru ca aceasta să rămână la procurorii competenți inițial). ” 2. Prin Avizul preliminar nr.924 din 13 iulie 2018 CDL-PI(2018)007 (par. 89) emis de Comisia de la Veneția, în exprimarea propriei opinii, aceasta a arătat că: ”În aceste împrejurări, cu toate că alegerea mijloacelor de combatere a infracționalității aparține legiuitorului național, temerile existente că noua structura va fi (încă) un instrument de intimidare și presiune la adresa judecătorilor și procurorilor – în special dacă este combinată cu alte noi măsuri preconizate în privința lor, cum sunt prevederile referitoare la răspunderea materială a magistraților – pot fi considerate legitime și nu ar trebui ignorate. Consultări suplimentare, efective și cuprinzătoare, cu corpul profesional, ar trebui să contribuie la identificarea celui mai potrivit cadru de combatere a infracțiunilor, inclusiv a corupției din justiție. În orice caz, adeziunea corpului profesional la modelul propus este o precondiție esențială a eficacității acestuia”.
Procurorul Gheorghe Stan, acuzat de dezinformare de magistrati
Prin Avizul definitiv nr.930 din 20 octombrie 2018, CDL-AD(2018)021, Comisia de la Veneția a sugerat reconsiderarea înființării unei secții speciale pentru anchetarea magistraților (ca alternativă, s-a propus folosirea unor procurori specializați, simultan cu măsuri de salvgardare procedurale eficiente).
Procurorul Gheorghe Stan
Prin Raportul MCV dat publicității la 13.11.2018, Comisia Europeană a arătat:”Înființarea, în temeiul legilor justiției modificate, a noii secții de anchetare a infracțiunilor comise de magistrați dă naștere unei îngrijorări deosebite în ceea ce privește lupta împotriva corupției, întrucât o nouă structură ar putea fi mai vulnerabilă în ceea ce privește independența decât a fost cazul până în prezent în ceea ce privește DNA, dat fiind că ar putea fi utilizată ca instrument suplimentar de intimidare a magistraților și de exercitare de presiuni asupra acestora. În plus, fiind un departament cu atribuții generale care acoperă toate categoriile de infracțiuni comise de magistrați, acestuia îi va lipsi, de asemenea, expertiza în ceea ce privește anchetarea infracțiunilor de corupție specifice, iar impactul ar fi amplificat dacă anchetarea tuturor persoanelor care au legătură cu un caz în care este implicat un magistrat nu ar mai intra în competența DNA. (…) Crearea acestui nou serviciu ar putea fi percepută ca un instrument (suplimentar) pentru a exercita presiuni asupra judecătorilor. Justificarea aplicării unui tratament special în cazul magistraților în comparație cu alți funcționari publici nu a fost clarificată. În plus, Direcția Națională Anticorupție (DNA) are deja o experiență solidă în investigarea și urmărirea cazurilor de corupție din rândul magistraților.” În ceea ce priveşte numărul de dosare vizând presupuse infracţiuni comise de magistraţi soluţionate de la data înfiinţării secţiei speciale, arătăm că înţelegem să combatem dezinformarea şi incertitudinea matematică a mesajului, respectiv 1422 preluate şi 3000 clasate, cu date preluate din raportul de activitate al Ministerului Public în anul 2018, astfel: la pagina 23 din acest raport se învederează un număr de 1.422 de dosare repartizate Secției pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, din care au fost soluţionate în anul 2018 un număr de 127 „, se arata in comunicatul asociatiilor.