Consiliul Superior de Apărare a Țării (CSAT) reprezintă, conform legii de organizare și funcționare, adoptată ân 2002, autoritatea administrativă autonomă investită, potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională. Din CSAT fac parte: Preşedintele României, Primul-ministru, ministrul Apărării Naţionale, ministrul de Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Industriei şi resurselor, ministrul Finanţelor Publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidential pentru securitate naţională.
Miercuri, conducerea Ministerului Public a transmis ministrului Justiţiei propunerea de completare a Legii nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în sensul includerii ca membru de drept al acestei instituții și a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
„S-a considerat că participarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în CSAT, în calitate de membru de drept al Consiliului, ar reprezenta în fapt același argument constituțional – a participării unui reprezentant al unei puteri a statului (puterea judecătorească) în actele deliberative ale unui organ al altei puteri a statului (puterea executivă) – ca manifestare a echilibrului puterilor în stat și fără a încălca principiul separației suple a puterilor. Motivul unei asemenea participări este legitim, necesar și proporțional cu scopul existenței de facto a CSAT.
S-a apreciat, totodată, că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentantul de drept al Ministerului Public în raporturile cu celelalte instituții ale statului, iar Ministerul Public are un rol fundamental, atât proiectiv, cât și operativ, în arhitectura de apărare și securitate națională a României”, precizează Ministerul Public.
Printre atribuțiile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării putem identifica analizarea și propunerea strategiei de securitate națională, a strategiei militare, analiza informărilor și evaluărilor furnizate de serviciile de informații și de celelalte structuri cu atribuții în domeniul siguranței naționale.
Solicitarea Procurorului General al ÎCCJ vine pe fondul scandalului creat de comunicarea Președintelui Iohannis, legată de faptul că CSAT ar fi fost capabil să analizeze situația, de facto, a tuturor magistraților și să identifice faptul că niciunul dintre aceștia nu ar fi ofițer de informații, acoperit. Asta, în condițiile în care Șeful Cancelariei Prezidențiale a venit să comunice, peste Președinte, că pentru respectivele verificări CSAT nu are mecanisme eficiente prin care să fi putut realiza acele verificări de care s-a declarat capabil. Preşedintele UNJR, Dana Gârbovan, susţinând că răspunsul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este unul „lapidar”, luându-se în calcul chiar o acţiune în justiţie în acest caz.