Procurorii nu sunt de acord cu propunerea lui Cătălin Predoiu, Gabriela Scutea, nominalizată pentru șefia Parchetului General. Cel puțin cei reuniți în Asociația ”Inițiativa pentru Justiție”, care fac un apel public pentru schimbarea propunerii procurorului Giorgiana Hosu la șefia DIICOT. Ei susțin că procurorul nu a dovedit valente de manager și ar avea mai multe pete profesionale legate de Dosarul 10 august 2018 și Dosarul Caracal.

Procurorii îi dau dreptate lui Cătălin Predoiu

Apel public al asociației profesionale a procurorilor „Inițiativa pentru Justiție” către Secția pentru procurori a CSM

„Stimați membri procurori ai CSM,

Având în vedere că prin Hotărârea nr. 68/22.01.2020 a secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii s-a stabilit calendarul pentru examinarea propunerii ministrului Justiției de avizare a numirii doamnei Gabriela Scutea în funcția de procuror general al PÎCCJ, a domnului Crin Nicu Bologa în funcția de procuror-șef al DNA și a doamnei Giorgiana Elena Hosu în funcția de procuror-șef al DIICOT, Asociația „INIȚIATIVA PENTRU JUSTIȚIE” (AIJ), asociație profesională a procurorilor, solicită secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ca, în exercitarea atribuției prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, în considerarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiție, să emită un aviz negativ în ceea ce privește propunerea ministrului Justiției de numire a doamnei procuror HOSU ELENA GIORGIANA funcția de procuror-șef al DIICOT, pentru următoarele motive:

Procurorii îi dau dreptate lui Cătălin Predoiu

Pentru garantarea independenței justiției nu este suficient ca procurorii care candidează pentru funcțiile de conducere de rang înalt să fie evaluați de către secția pentru procurori din cadrul CSM doar prin prisma proiectului de management și a prestației la interviuri, ci este necesar să fie avute în vedere și elementele de viață profesională sau privată care nu recomandă candidații sau care creează vulnerabilități evidente pentru Ministerul Public. În ceea ce o privește pe doamna procuror Hosu Elena Giorgiana, atragem atenția că, atât în perioada în care a fost adjunctul procurorului-șef al DIICOT Felix Bănilă, cât și după demisia acestuia, când a asigurat conducerea direcției, a dovedit că nu are calitățile necesare pentru a ocupa o astfel de funcție.

Doamna Hosu Elena Giorgiana, procuror-șef adjunct al DIICOT, a fost procuror de caz în dosarul „Caracal”, al cărui mod defectuos de gestionare a condus la demisia procurorului-șef DIICOT, cerută de însuși Președintele României. Doamna Hosu Elena Giorgiana este procuror de caz în dosarul „10 August”, cu privire la care există indicii de gestionare defectuoasă. De la reunirea, la 1 iulie 2019, a acestui dosar, instrumentat inițial de Secția Parchetelor Militare a PÎCCJ, cu un dosar al DIICOT privind presupuse infracțiuni contra ordinii constituționale, nu s-a explicat în ce ar consta infracțiunile care atrag competența direcției și nu s-a comunicat că s-ar fi avansat cu cercetările în vreuna din cauzele reunite. Singurele lucruri care se cunosc despre evoluția dosarului sunt că procurorul militar care s-a sesizat din oficiu și a efectuat inițial acte de urmărire penală a fost citat ca martor – act contrar Codului de procedură penală – și că audierea urma să se facă de către un polițist care, potrivit legii, ar putea efectua numai acte de urmărire penală cu privire la care a fost delegat expres de procurorul DIICOT. Situația (atipică) a fost semnalată printr-o scrisoare deschisă semnată de procurorul militar, care a atras atenția că prin acest act ilegal se tinde spre anularea urmăririi penale. DIICOT nu a mai revenit cu citarea sa și nu a dat vreun comunicat cu privire la incident. Dosarul „10 August” are în prezent număr de 2019, ceea ce sugerează că s-a procedat la o disjungere, posibil tocmai față de faptele care au atras, în mod artificial, competența facultativă a DIICOT. Lipsa oricăror comunicări publice cu privire la evoluția dosarului „10 August”, dosar cu implicații politice, care se referă la un eveniment relevant în istoria recentă a României și interesează în mod direct un număr foarte mare de persoane fizice și instituții ale statului (aspecte care îl plasează în aceeași categorie cu dosarele Revoluției și Mineriadelor și îl expune la riscul de a avea aceași soartă) contrastează cu abundența de comunicări referitoare la dosarul „Caracal” și este imputabilă doamnei Hosu Elena Giorgiana, în calitatea sa de conducător al DIICOT. Atragem atenția că atât dosarul „Caracal”, cât și dosarul „10 August” sunt dosare complexe, care presupun administrarea unui probatoriu amplu, că în cauzele DIICOT urmărirea penală se face, ca regulă, în mod direct de către procurori, că asigurarea conducerii DIICOT presupune un volum mare de activități specifice, astfel încât la art. 16 din OUG 68/2016 nici nu a fost prevăzută varianta întocmirii rechizitoriului de către procurorul-șef al DIICOT ori de către adjuncții acestuia. Totuși, procurorul șef-adjunct al DIICOT Hosu Elena Giorgiana a fost procuror de caz în aceste două dosare – inclusiv în perioada în care, urmare a demisiei procurorului-șef, a existat un deficit de personal la conducerea direcției, iar domnia sa a trebuit să asigure conducerea direcției – deși aceste dosare nu se înscriau în linia cauzelor soluționate în cariera sa. Explicațiile posibile sunt două: fie aceasta a efectuat într-adevăr acte de urmărire penală cu o pondere semnificativă, cu afectarea îndeplinirii atribuțiilor specifice funcției de conducere, fie figurează formal, de dragul „gloriei” sau din alte motive, ca procuror de caz, alături de alți procurori, care au efectuat, împreună cu polițiștii delegați, majoritatea covârșitoare a actelor (caz tipic de impostură profesională). Niciuna dintre variante nu o recomandă pentru funcția de procuror-șef al DIICOT.

Citeste si...  Guvernul Orban a emis OUG prin care a plafonat punctul de amendă cu 10% din valoarea salariului minim brut

Procurorii îi dau dreptate lui Cătălin Predoiu

Recent a apărut în media rechizitoriul emis de DIICOT în cazul „Caracal”, sub forma unui .PDF, cu litere foarte precis conturate, cu logo-ul DIICOT prezent în fundal, pe fiecare pagină, fără semnături, fără ștampile, fără pasaje cu date personale acoperite, fără vreo rezoluție sau altceva scris de mână și fără urme vizibile de intervenție cu vreun program de editare foto, în schimb cu un link activ la adresa de e-mail a DIICOT. Aspectul documentului, de fișier creat prin convertirea unui fișier de text editabil, iar nu prin scanare și editare foto, conduce la suspiciunea că acesta ar proveni dintr-un calculator al DIICOT. În condițiile în care dosarul se află în faza de cameră preliminară, nepublică, rechizitoriul nu ar fi trebuit să ajungă public. Ținând cont de detaliile conținute, anumite pasaje ale rechizitoriului trebuie considerate ca nefiind destinate publicității indiferent de faza procesuală, și chiar și după finalizarea procesului penal, pentru că afectează memoria victimelor. Doamna procuror-șef adjunct Hosu Elena Giorgiana, în calitate de conducător al DIICOT, este prima persoană responsabilă de luarea măsurilor necesare pentru prevenirea unor astfel de incidente, este prima persoană care ar fi trebuit să întocmească un act de sesizare cu privire la o posibilă infracțiune de serviciu (omisiunea sesizării fiind de asemenea infracțiune) și este prima persoană care ar fi trebuit să prezinte public regretele sale familiilor victimelor pentru expunerea la suferințe morale nenecesare prin apariția în presă a rechizitoriului. În final, semnalăm vulnerabilitatea deosebită pe care o prezintă o eventuală numire a doamnei procuror Hosu Elena Giorgiana în fruntea DIICOT în condițiile în care soțul acesteia, polițist, este trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență, inclusiv în dosare instrumentate de aceasta (dosarul 3603/3/2017, care a avut termen la Tribunalul București chiar în ziua anunțării de către ministrul Justiției a propunerii sale). Cu privire la acest aspect, arătăm că respectarea prezumției de nevinovăție nu înseamnă luarea unei decizii în mod imprudent. Avem în vedere și faptul că secția pentru procurori a CSM a hotărât recent că doamna Hosu Elena Giorgiana nu este potrivită pentru a-i mai fi prelungită pentru 2 luni delegarea în funcția de procuror-șef al DIICOT. În acest context, acordarea unui aviz pozitiv pentru un mandat de 3 ani în această funcție ar fi o dovadă de inconsecvență nepotrivită din partea secției.

Procurorii îi dau dreptate lui Cătălin Predoiu

Față de cele expuse mai sus, vă adresăm solicitarea de a aviza negativ propunerea ministrului Justiției de numire a doamnei HOSU ELENA Giorgiana în funcția de procuror-șef al DIICOT, făcând astfel dovada capacității de asumare a unui „rol central” în cadrul procedurilor de numire în marile funcții din Ministerul Public, așa cum recomandă organismele internaționale, în special Comisia Europeană, GRECO și Comisia de la Veneția.

Procurorii îi dau dreptate lui Cătălin Predoiu în dosarul de la Caracal

Data: 24.01.2020, Cu aleasă considerație“

Asociația „Inițiativa pentru Justiție”, procuror Sorin Marian LIA, co-președinte procuror Bogdan-Ciprian PÎRLOG, co-președinte

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a nominalizat-o pe actuala șefă interimară a DIICOT pentru un mandat întreg de 3 ani în fruntea procuraturii specializate în anchetarea terorismului și crimei organizate.

Ea urmează să fie audiată de secția de procurorii a CSM unde se va da un aviz consultativ urmând ca apoi să se pronunțe președintele României pe propunerea făcută de ministru.