Numirile şefilor din Parchetul general, DNA şi DIICOT îl pun pe preşedintele Klaus Iohannis într-o lumină cît se poate de clară: este omul „Sistemului”, prizonierul acestuia. Altfel nu se explică de ce, în ciuda avizului negativ al CSM, le-a numit pe Gabriela Scutea în fruntea Parchetului General şi pe Giorgiana Hosu în fruntea DIICOT.

Argumentul lui Iohannis este de noaptea minţii: „Avizul CSM mi s-a părut parţial destul de superficial”! Pe ce criterii putea Klaus Iohannis să caracterizeze astfel avizul dat de Secţia de procurori din cadrul CSM? Profesorul de fizică nu are astfel de criterii, deci, probabil, consilierii i-au spus că avizul este „parţial superficial”, deşi, în acel document, în cazul Giorgianei Hosu, CSM argumenta astfel:

„Având în vedere cele mai sus menționate, precum și faptul că dna procuror a ocupat funcții de conducere în cadrul Direcției încă din anul 2007, fiind delegată și numită apoi în funcția de procuror șef adjunct din 2018 și până în prezent, nu a identificat concret ce măsuri trebuie luate pentru remedierea deficiențelor pentru a se putea contura astfel o viziune integrată și adaptată la realitățile și nevoile instituționale, nu a demonstrat capacitate de asumare a responsabilității, de gestionare corespunzătoare a situațiilor de criză, inclusiv pe planul comunicării, Secția pentru procurori va aviza negativ propunerea ministrului Justiției de numire a doamnei procuror Giorgiana Hosu în funcția de procuror-șef al DIICOT”.

În ceea ce o priveşte pe Gabriela Scutea, este de înţeles numirea decisă de Klaus Iohannis, căci procurorul Scutea a fost adjuncta lui Kovesi, una dintre protestatarele de la Bruxelles împotriva modificărilor la legile Justiţiei. Cu alte cuvinte, Gabriela Scutea este unul dintre procurorii care au militat pentru păstrarea „Sistemului” cu toate abuzurile semnalate în ultimul deceniu. Totuşi, ce i s-o fi părut „superficial” lui Iohannis în motivarea avizului negativ dat de CSM în cazul Gabrielei Scutea, în care se spunea:

„Întrebată fiind asupra unor domenii pe care le consideră prioritare, pe lângă cele actuale privind investigarea infracţiunilor de spălare de bani, evaziune fiscală şi contrabandă, doamna procuror a oferit un răspuns general din care rezultă că Ministerul Public trebuie să îşi concentreze eforturile pentru investigarea infracţiunilor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului şi violenţă în familie. Fără a minimaliza importanţa combaterii fenomenului infracţional în aceste domenii, Secţia remarcă o concentrare a atenţiei pe cauze de o complexitate mică sau cel mult medie, în detrimentul celor complexe şi care produc emoţie publică, precum traficul de persoane, infracţiuni având ca victime minori, lipsire de libertate sau infracţiuni de mare violenţă”.

Dar, deşi Klaus Iohannis spunea de fiecare dată că ar vrea ca Justiţia să fie eliberată de influenţa politicului, iată că acum ignoră avizul profesional dat de CSM în privinţa celor două procuroare, fiind chiar dînsul, ca politician, cel care decide cine va conduce parchetele în următorii ani.

Citeste si...  Sustinatorul secret al lui Iohannis! Cine ii tine de fapt spatele contracanditatului lui Victor Ponta in cursa prezidentiala

Este, însă, decizia sa? Aici sînt mari semne de întrebare, întărite şi de numirea lui Cătălin Predoiu în funcţia de ministru al Justiţiei, în ciuda faptului că sute de articole din Codurile penale întocmite de acesta au fost declarate neconstituţionale de către CCR. Dar, pentru că Predoiu a declarat că vrea desfiinţarea SIIJ, spaima procurorilor abuzivi, Klaus Iohannis l-a mai nominalizat o dată pentru portofoliul de ministru.

Trăgînd linie, acum putem să vedem care a fost miza reală a înlăturării lui Tudorel Toader din fruntea ministerului Justiţiei: numirea şefilor din principalele Parchete! Ne amintim că Tudorel Toader declanşase această procedură şi erau toate semnele care arătau că oameni precum Kovesi sau Scutea nu vor mai ocupa astfel de funcţii de conducere. Reuşise să treacă, însă, Adina Florea, cea care urma să conducă SIIJ, instituţie ruptă de sub controlul DNA.

Atunci, „Sistemul” s-a speriat şi, iată, prin intermediul lui Klaus Iohannis şi naivitatea lui Liviu Dragnea, care spera să scape astfel de puşcărie, Tudorel Toader a fost trimis acasă şi „Sistemul” îşi vede acum risipită spaima ce-l cuprinsese, derulînd cu o teribilă repeziciunea operaţiunea de refacere in integrum.

Ne amintim cu nostalgie, însă, de momentul în care, în 2014, proaspătul preşedinte al României s-a dus la şedinţa CSM, uimind pe toată lumea cu poziţia sa tranşantă faţă de abuzurile procurorilor, faţă de „Justiţia televizată” şi faţă de „zornăitul cătuşelor” pe micile ecrane. Mai spunea atunci Klaus Iohannis:

„Dintre toate mijloacele prin care se realizează consolidarea sistemului judiciar, promovarea unor judecători și procurori, pe criterii ce țin exclusiv de competență profesională, experiență managerială și integritate, reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente”.

Ce s-a schimbat, oare, de atunci, din moment ce acum, motivările CSM faţă de cei doi procurori numiţi la PÎCCJ şi DIICOT se refereau tocmai la „competența profesională şi experiență managerială” a doamnelor Hosu şi Scutea, argumente pe care Klaus Iohannis le consideră „parţial destul de superficiale”?

Nu cumva problemele personale ale Preşedintelui, cu casele, cu actele falsificate? Nu cumva, între timp, Klaus Iohannis a devenit prizonierul Sistemului, iar acum, pentru a beneficia de sprijinul său în vederea instalării „Guvernului Meu”, a demarării procedurilor pentru alegeri anticipate în vederea instalării „Parlamentului Meu”, a bătut palma pentru a repune pe picioare „Sistemul Vostru”?

Aşa cum arată şi poza din deschidere, se pare că s-a dat semnalul că „Am cîştigat noi, „ĂŞTIA”! Adică, cine?