Premierul Ludovic Orban a declarat joi că nu există riscul creșterii deficitului bugetar la 6% din PIB în 2021 daca vor avea loc cresterile de pensii, așa cum a anunțat Consiliul Fiscal.
Premierul Ludovic Orban: „Raspunsul (pentru Consiliul Fiscal) este proiectul de buget, acesta contine la capitolul cheltuieli sumele pentru asigurarea cresterii pensiilor conform legii si deficitul bugetar proiectat este de 3,59%. Inteleg ingrijorarea Consiliului Fiscal dar in 2020 nu exista niciun risc. Am facut proiectia si pentru 2021, nu exista niciun pericol sa creasca deficitul bugetar. Sigur ca trebuie sa urmarim evolutia incasarii bugetare si a evolutiei economiei. Nu am analizat inca raportul Consiliului Fiscal”, a declarat premierul.
Orban a declarat că nu există riscul creșterii deficitului bugetar la 6% din PIB în 2021
Consiliul Fiscal estimează un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 – 4,8% din PIB, anticipând o creștere a indicatorului la peste 6% din PIB în 2021 și peste 7% în 2022, conform unei opinii asupra legii bugetului de stat și legii bugetului de asigurări sociale.
„Considerând informațiile disponibile în acest moment, Consiliul Fiscal estimează un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 – 4,8% din PIB. Ecartul față de ținta de 3,6% din proiectul de buget provine din: i) 0,45 pp din PIB din deteriorarea peste așteptări probabilă a execuției bugetare aferente anului 2019, care reprezintă punctul de plecare în construcțiile bugetare subsecvente; ii) 0,5 pp din modificarea taxelor și impozitelor ulterior adoptării proiectului de buget pentru 2020; iii) 0,15 pp în ipoteza unei proiecții macroeconomice mai plauzibile (prudente).
CF apreciază că sunt necesare măsuri suplimentare privind veniturile și cheltuielile bugetare pentru a se asigura convergența cu ținta de deficit propusă pentru anul curent”, arată documentul.
Orban spune că nu există riscul creșterii deficitului bugetar la 6% din PIB în 2021
Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum și al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, estimarea CF privind deficitul bugetar din anul următor fiind de peste 6% din PIB (în lipsa unor măsuri compensatorii). Deteriorarea ar continua și în anul 2022, la peste 7% din PIB. În aceste condiții, o corecție către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de autorități în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de ambițioasă, problematică și, totodată, este absolut necesară; este greu de imaginat că piețele financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine.
În opinia CF, cu cât corecția bugetară va începe mai târziu, având în vedere și riscurile în creștere în sensul unei performanțe economice și fiscale mai nefavorabile, cu atât amploarea măsurilor corective necesare ar fi mai ridicată și implicit costurile economice și sociale ar fi mai însemnate.
Corecția bugetară este reclamată nu numai de pericolul intrării sub incidența procedurilor de deficit excesiv al Uniunii Europene, ci și de necesitatea de a demonstra că suntem în stare să recâștigăm controlul asupra finanțelor publice; corecțiile induse de piețele financiare sunt mai dureroase decât cele realizate intern și din timp, spune Consiliul Fiscal.