Aparţinătoarea ovulelor fecundate, validată de judecători ca „mamă naturală” a gemenilor

gravida

O femeie care nu a mai putut naşte copii din cauza unor probleme de sănătate, a fost recunoscută ca mamă naturală a doi gemeni concepuţi de femeie şi soţul ei, dar aduşi pe lume de o altă femeie. În acest caz mama purtătoare a fost sora femeii, iar complicatul caz a fost rezolvat de judecătorii din Timişoara.

În România legislaţia în ceea ce priveşte mamele purtătoare este lacunară. Cu toate acestea, judecătorii din Timişoara au reuşit să emită o sentinţă care poate fi folosită ca precedent în alte ocazii. Mai concret, judecătorii au validat o mamă-surogat, recunoscându-o ca mamă naturală a doi gemeni, pe o altă femeie decât cea care a adus pe lume copiii, scrie redesteptarea.ro.

Totul a început în momentul în care o familie, care nu putea avea copii din cauza unor afecţiuni medicale ale soţiei, şi-a dat acordul ca sora femeii să fie inseminată cu embrionul fecundat în urma prelevării ovulelor de la soţie şi a spermei de la soţ. Practic, femeia rămasă însărcinată cu gemeni a acceptat să poarte şi să nască copiii surorii sale şi ai cumnatului său. Pe tot parcursul ei, sarcina a fost supravegheată de cele două familii şi de medicul care a realizat fertilizarea in vitro.

Problemele au apărut după naştere pentru că, potrivit legii din România, mama copiilor este considerată cea care le dă naştere. Tocmai din acest motiv, în documentele de identitate ale copiilor era trecută ca mamă, mătușa lor, cea care i-a adus pe lume. Astfel, printr-o acţiune în instanţă, părinţii din gena cărora au rezultat copiii născuţi de altă femeie, au cerut să li se constate calitatea de părinţi naturali ai gemenilor.

Prima fază a procesului s-a judecat la Judecătoria Timişoara, iar magistraţii de aici au fost puşi în mare dificultate, constatând că „deşi în România procrearea medical asistată, prin folosirea mamei surogat, se efectuează, dovadă fiind şi cazul în speţă, ea nu este reglementată legal”.

„Din punct de vedere juridic, indiferent de provenienţa materialului genetic din care copilul este conceput, este considerată ca mamă femeia care dă naştere copilului, iar în cazul procedurii de fertilizare in vitro cu mamă surogat, această femeie este mama purtătoare. Filiaţia faţă de mamă rezultă din faptul material şi evident al naşterii, ceea ce face ca dovada maternităţii să fie directă şi neîndoielnică”, au arătat magistrații Judecătoriei Timișoara, care au respins cererea petenților.

Judecătorii Tribunalului Timiș l-au recunoscut ca părinte natural doar pe tatăl copiilor, reținând că „doar față de acesta s-a stabilit filiaţia”. A urmat recursul de la Curtea de Apel, iar aici s-a emis o sentință-surpriză prin care a fost recunoscută ca mamă naturală a copiilor, mama de la care s-au prelevat ovulele, fără ca ea să aducă pe lume copiii.

„Recurgerea la o altă procedură – ca cea de gestaţie pentru altul -, asumată de părţile în proces deşi nereglementată de lege, în mod expres, nu poate fi însă considerată o procedură nelegală câtă vreme, în materie civilă, ceea ce nu este interzis, este permis”, au arătat judecătorii Curții de Apel Timișoara în sentința emisă.

 

 

Citeste si...  Florentin Pandele bătut măr de Giovanni Becali. Vedeți de la ce s-au luat