Poveștile a doua fete care au trăit un coșmar, reiese că Romania este raiul traficului de persoane

De 30 de ani, România este țara care exportă cele mai multe persoane traficate din Uniunea Europeană. După definiție, traficul de persoane înseamnă „recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea ori primirea unei persoane, prin amenințare, violență sau prin alte forme de constrangere, în scopul exploatării acestei persoane”. Sărăcia și lipsa de educație ne-au adus în punctul în care copii și tineri sunt exploatați sexual sau transformați în sclavii unor traficanți nemiloși. Cine reușește să scape din ghearele lor rămâne cu traume greu de vindecat. Cele mai multe victime trăiesc cu teama că vor fi prinse din nou. Sunt grăitoare poveștile a două fete care au vorbit despre coșmarul prin care au trecut.

Larisa, orfana abuzată de tatăl adoptiv și vândută de soț în contul unei datorii
Municipiul Iași. O tânără cu un ghiozdan colorat se plimbă de la un om al străzii la altul oferind mâncare. La cei 24 de ani, Larisa știe ce înseamnă foamea, dar mai ales știe ce înseamnă să nu aparții nimănui.

Poveștile a două fete care au vorbit despre coșmarul prin care au trecut. Firul dramatic începe în momentul în care am realizat că nu sunt copilul părinților mei”, povestește Larisa Butnariu. „Cu mama adoptivă nu am avut o relație atât de strânsă, de mamă-fiică. Eu am încercat să mă apropii de ea și ea de mine, dar nu ne-a ieșit niciodată, pentru că nu aveam aceleași concepții”, mărturisește Larisa.

„Aceste persoane au fost private de un cadru familial, de afecțiune, de apreciere, toate lucrurile de care are nevoie orice persoană pentru a se dezvolta normal și psihic”, explică Monica Boseff, directorul Fundației „Ușa deschisă”.

Îndepărtată cu mamă și abuzată de tată, Larisa a ajuns pe mâinile unui traficant, care a luat-o de soție și apoi a vândut-o în contul unei datorii.

„Am ajuns într-o relație cu un traficant de carne vie. (…) Mă pregăteam să merg la muncă de dimineață. Când am coborât din scară mi-a spus: Păpușă, tu ești a mea! M-am lovit de doi pereți și n-am putut scăpa. M-a luat în mașină”, rememorează Larisa.

Povestește despre viața ei de parcă ar fi citit-o undeva. Nu plânge, nu se victimizează, nu cere ajutor. Spune că, pentru ea, lecția a fost dură: nimeni nu e de încredere!

Poveștile ale două fete traficate: „Acolo sunt foarte mulți români de ai noștri, Galați, Brăila, Iași. Suceava. Există riscul să dai de vreun vecin de-al tău, familist de-al tău, pe care îl știai familist convins, foarte cuminte și la locul lui, iar acolo poate fi un traficant fără scrupule care taie fetele din cap până în picioare și îți scoate și ochii”, explică Larisa.

De ce mii de persoane cad pradă traficului de persoane în România?
Traficul de persoane este un fenomen în creștere în România, despre care se vorbește prea puțin.

„Dumneavoastră aţi fost învăţată ce înseamnă? Aţi avut informaţii ce înseamnă? În familie? Aţi văzut la tv? În condiţiile în care suntem principalul furnizor de persoane în UE”, arată Gelu Duminică, sociolog.

Oficial, câteva sute de persoane din țara noastră sunt identificate anual în traficul de carne vie. În realitate, spun asociațiile de profil, numărul celor exploatați este de ordinul miilor.

Zonele defavorizate sunt o mină de aur pentru rețelele de traficanți, pentru că acolo sunt oameni disperați să scape de sărăcie.

În România anului 2020, peste 6 milioane de oameni se află în excluziune socială. Adică sunt atât de săraci, încât nu își permit nici măcar lucrurile elementare. Trăiesc în case sau blocuri dărăpănate, copiii lor nu merg la scoală și de multe ori nu își permit o masă caldă pe zi.

Ce știu oamenii săraci despre traficul de persoane?
„Trafic de persoane? Este când nu e aglomerație, când trebuie masca la gura din cauza bolii ăsteia”, spune un bărbat.

„Persoanele astea din ţările subdezvoltate care vor să trăiască mai bine”, explică un altul.

„Am auzit că se duc, să plece și iau de astea la ocazie, pleacă și nu se mai întorc acasă”, arată o femeie.

„Cum vede românul de rând traficul de persoane? Foarte disfunțional, într-un mod care mă șochează de multe ori”, confirmă Monica Boseff – directorul Fundației „Ușa Deschisă”. „Ah, hai, lasă-mă, dragă, adică prostituate? Clișeul este pus în funcțiune”, arată Monica Boseff.

Cu prea puține informații despre un fenomen periculos, lucrurile au scăpat de sub control și așa România a devenit principala sursă de persoane traficate la nivel european.

„La nivelul anului 2019 au fost identificate 698 de victime și 46 la sută sunt minori, persoanele minore sunt exploatate preponderent la noi în țară”, a declarat Ciprian Ghițuleasa – reprezentant ANITP.

La nivelul Uniunii Europene s-a constatat o stare de impunitate socială, vorbim de o toleranța ridicată la traficul de persoane, oamenii acceptă ca pe un lucru normal, acceptă să se întâmple cumva sub ochii noștri.

„Percepţia este că de foarte multe ori că fenomenul este marginal si am ajuns să îl tolerăm atât de tare, încât a intrat în normalitate, ştim că X este la produs, X e la cerşit, dar ni de pare atât de normal!”, arată sociologul Gelu Duminică.

„Marfa” trebuie să arate bine pentru client
Specialiștii spun că traficanții de persoane sunt oameni inteligenți, agili și care merg la sigur. Cei din România sunt cei mai agresivi din Europa și ar recurge la orice pentru bani.

„Ia uite ce face mamaie, ce ar fi să pățească un accident sau să nu îți imaginezi că vei scăpa de mine, absolut tot ce faci spui, gândești, eu cunosc”, reproduce Monica Boseff cuvintele de amenințare folosite de obicei de traficanți.

Poveștile ale două fete traficate: „Am văzut niște declarații în care spuneau că marfa trebuie să arate bine pentru client. Marfa este de fapt acea persoană, acea copilă care trebuie să nu aibă urme, leziuni…”, spune Simona Voicescu, de la asociația Necuvinte. „Este îngrozitor să te gândești că acești copii sunt un produs. Sunt văzuți ca niște produse care în funcție de calitățile lor fizice valorează mai mult sau mai puțin”, adaugă ea.

Povestea Oanei, fata trimisă de bunică să se prostitueze
Oana a cunoscut violența traficanților de persoane din România la începutul anilor 2000, când spera că va găsi o viață mai bună peste hotare. Șocant, a fost împinsă pe acest drum chiar de bunica ei.

„Bunica avea un comportament ciudat, mă lua seara cu ea, noaptea, la petreceri, prin garsoniere, pe unde se fuma, se bea, niciodată n-am înțeles de ce”, povestește Oana Macovei, victimă a traficului cu persoane.

„Trebuie să te duci să faci niște bănuți, pentru mine, am multe datorii și o să rămân pe străzi, așa că m-a trimis cu o prietenă a ei în Turcia unde ne-a trimis la o discotecă și ne-a pus să facem trotuarul, eu eram însărcinată și mi-era rău. (…) Ne-a arătat pistolul și ne-a explicat ce ni se întâmplă și ne-a dus într-un bordel unde ne-a închis”, povestește Oana Macovei.

Poveștile ale două fete traficate: „Scopul final e să fii zdrobit psihic, fizic, să ajungi aproape robotizat, de-aia intervine alcoolul, intervin drogurile, e mult mai ușor să facă victima ceea ce îi spui”, explică Monica Boseff.

Sclavii patronilor
Cele mai multe dintre victimele traficului de persoane sunt folosite în scopuri sexuale. Dar fenomenul nu înseamnă doar asta. Sunt români, adulți sau chiar copii, care ajung sclavii patronilor de peste hotare. Muncesc zi lumină pe salarii de nimic, iar dacă refuză…

Poveștile ale două fete traficate: La începutul lunii noiembrie 2020, presa din Olanda menționa fugitiv un caz în care era implicat un român. În imagini se vede cum patronul olandez îl snopește în bătaie.

Poveștile ale două fete traficate: Lasă-l, bă! Nu te băga!

„Aceste persoane sunt recrutate prin anunțuri de foarte multe ori de persoane cunoscute din cercul apropiat, cu promisiunea unui loc de muncă bine plătit, în afara țării, se întâmplă și la noi”, spune Ciprian Ghițuleasa, reprezentant ANITP. „Odată ajunși la destinație constată că realitatea este cu totul alta sunt amăgiți, li se spune ce vor să audă, au mare încredere în prieteni, cunoștințe și nu verifică informația măcar din două surse”, continuă oficialul.

Indiferent de forma de exploatare, victimele traficului de persoane sunt oameni ale căror povești apasă pe umerii tuturor. Oricine poate fi prins în ghearele acestor rețele, iar dacă închidem ochii, destinul li se schimbă brutal pentru totdeauna. Așa că nu trebuie să privim nepăsători, ci să contribuim activ la oprirea acestui fenomen care distruge atâtea vieți. Să-i informăm pe cei din jurul nostru despre traficul de persoane și să luăm măsuri atunci când vedem sau aflăm că cineva cade victimă.