Premierul Victor Ponta a declarat, joi, că Ministerul Justiţiei a dat în urmă cu opt zile aviz nefavorabil legii care pedepseşte dezvăluirea de informaţii. De asemenea, această lege a primit aviz negativ şi în şedinţa de Guvern de miercuri.
„A fost ca la Radio Erevan în sensul în care Ministerul Justiţiei în urmă cu opt zile a făcut punctul de vedere negativ, apoi în şedinţa de Guvern a primit tot aviz negativ. Apoi eu am plecat şi nu ştiu ce s-a întâmplat cu comunicarea. S-a agitat toată lumea tot ca la Radio Erevan, iată proba cu care Ponta vrea să distrugă jurnaliştii, după care seara s-a aflat că, de fapt, am dat aviz negativ”, a declarat Victor Ponta.
În plus, într-un comunicat de presă, Guvernul precizează că avizul nefavorabil al Executivului la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal, provenit dintr-o propunere legislativă iniţiată de senatorul PSD Şerban Nicolae, a fost înregistrat încă din 22 octombrie la Secretariatul General al Guvernului, potrivit Agerpres.
Biroul de Presă al Executivului a ataşat comunicatului şi avizul negativ al Ministerului Justiţiei referitor la acest proiect de lege, dar şi adresa Departamentului Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul privind înscrierea pe ordinea de zi a punctului de vedere nefavorabil al acestui proiect de lege.
În documentul care stabileşte punctul de vedere al Executivului, semnat de premierul Victor Ponta şi remis Secretariatului General al Guvernului pe 22 octombrie a.c., se arată că ‘Guvernul nu susţine adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată’.
În avizul negativ trimis de Ministerul Justiţiei către Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul se arată că ‘autorul propunerii legislative extinde sfera infracţiunii şi la divulgarea, fără drept, de informaţii confidenţiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să se obţină, sintagmă lipsită de previzibilitate(..). Mai mult decât atât, deşi infracţiunea iniţială avea în vedere sfera procesului penal, pentru argumentele prezentate mai sus, prin propunerea legislativă se propune, în mod nejustificat, extinderea sferei de aplicabilitate a infracţiunii la toate cauzele’.
De asemenea, Ministerul Justiţiei atrage atenţia că ‘modificarea propusă care face vorbire despre persoane care au luat cunoştinţă de informaţii în virtutea unei ‘calităţi stabilite de lege’, este o ‘sintagmă evident ambiguă, de natură a crea dificultăţi în aplicarea textului de lege’.
‘Pentru argumentele mai sus menţionate, considerăm că iniţiativa legislativă parlamentară nu poate fi susţinută’, se arată în avizul negativ al Ministerului Justiţiei.
Guvernul a mai emis joi un comunicat în care precizează că, ‘dintr-o eroare tehnică’ în comunicatul de presă emis după şedinţa de guvern de miercuri s-a transmis informaţia eronată că toate proiectele discutate în şedinţă au primit aviz favorabil.
‘Dintr-o eroare tehnică, în comunicatul de presă de după şedinţa de guvern s-a transmis informaţia ca toate proiectele prezentate în şedinţa de guvern au primit aviz favorabil. Pentru corectă informare a opiniei publice, menţionăm că printre cele 37 de puncte de vedere ale Guvernului cu privire la unele proiecte legislative iniţiate în prezent există câteva care nu au primit aviz favorabil. Printre acestea se enumeră şi proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr 286/ 2009 privind Codul Penal, referitor la noi pedepse pentru cetăţenii care dezvăluie informaţii din dosarele penale, care nu a fost avizat pozitiv de către Guvernul României’, informează Biroul de Presă al Executivului.
Propunerea, care stabileşte că dezvăluirea, fără drept, a înscrisurilor oficiale dintr-o cauză penală poate fi pedepsită cu închisoare de la 2 la 5 ani, a fost adoptată tacit de Senat, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată.
‘Declaraţia publică cu caracter nereal, făcută cu intenţie, la adresa unui judecător, a unui complet de judecată sau a unui organ de urmărire penală, făcută în scop de intimidare a acestora, de oricare dintre părţi, direct sau prin reprezentanţi autorizaţi, în legătură cu o instrumentare a unei proceduri judiciare aflată în curs de desfăşurare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la şase luni sau cu amendă’, se arată în propunerea legislativă.
Potrivit acesteia, divulgarea, fără drept, de informaţii confidenţiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să se obţină ori să se administreze o probă, de către o persoană care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea unei calităţi stabilite de lege sau a atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
‘Dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei, de către o persoană care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea unei calităţi stabilite de lege sau a atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă’, mai arată textul citat.
De asemenea, conform proiectului, dezvăluirea de informaţii care, potrivit legii, nu au caracter public, dintr-o cauză penală aflată în curs de cercetare, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la 3 ani.
‘Dacă fapta este săvârşită de un judecător sau de un reprezentant al organului de urmărire penală, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani. Nu constituie infracţiune fapta prin care sunt divulgate ori dezvăluite acte sau activităţi ilegale comise de instanţă sau de organul de urmărire penală în cursul cercetării unei cauze’, prevede propunerea legislativă.
Pe 30 septembrie, mai multe organizaţii au solicitat deputaţilor să respingă modificările aduse articolului 277 din Codul penal prin propunerea legislativă iniţiată de senatorul Şerban Nicolae, care a trecut de Camera superioară a Parlamentului prin aprobare tacită, deşi primise aviz negativ din partea Comisiei juridice.
Organizaţiile semnatare le-au cerut deputaţilor să ţină cont la vot atât de normele internaţionale la care România a aderat, cât şi de contextul naţional, în care discutarea, expunerea actelor/dosarelor de corupţie şi buna funcţionare a Justiţiei sunt de interes public major.