Campania pentru alegerile prezidenţiale din acest an a fost a doua din istoria postdecembristă care nu a avut o dezbatere publică între candidaţi, în al doilea tur de scrutin. În schimb, aceasta a fost marcată doar de un război mediatic între prezidenţiabilii Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă.
De la primele alegeri libere din anul 1990 până în prezent, dezbaterile electorale au avut un rol important în rezultatul final al alegerilor prezidenţiale, cu rezultate răsturnate peste noapte şi recuperări procentuale spectaculoase.
Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie 2019 a fost a doua din istoria post-decembristă, fără o dezbatere electorală între candidaţii intraţi în turul al doilea.
Prima campanie fără dezbateri între candidaţii intraţi în turul al doilea a fost cea din anul 2000, între Corneliu Vadim Tudor (Partidul România Mare) şi Ion Iliescu (PSDR, actualul PSD).
Turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2019 i-a adus faţă în faţă pe Klaus Iohannis susţinut de PNL şi pe Viorica Dăncilă sprinită de PSD, însă preşedintele în exerciţiu a refuzat o dezbatere electorală cu contracandidatul său. Nici în primul tur de scrutin, Iohannis nu a vrut să participe la o dezbatere electorală.
Strategia de campanie a liberalilor a fost una care să asigure pierderi procentuale minime, dar care a atras un val de acuzaţi şi tachinări din partea contracandidatului Viorica Dăncilă, toate având ca obiectiv forţarea organizării unei dezbateri publice.
Episodul caselor
Pe 12 noiembrie, prezidenţiabilul Viorica Dăncilă relua tema numărului caselor pe care le are preşedintele Klaus Iohannis. Ea a subliniat că şeful statului ar trebuie să prezinte public „reţeta” prin care a obţinut cele şase case prin meditaţii.
În replică, preşedintele Iohannis a declarat că Viorica Dăncilă este „prost informată”. Şeful statului a explicat că nu are şase case, ci cinci case, „obţinute legal”.
„Nu ştiu cine o informează pe doamna Dăncilă, eu nu am nicio problemă nici în civil, nici în penal. Am cumpărat casele într-un mod absolut legal”, a afirmat Klaus Iohannis.
Şeful statului mai spunea că nu participă la o dezbatere cu Viorica Dăncilă deoarece aceasta „a fost parte activă a mârlăniilor pesediste şi a sprijinit activ încercările de acaparare a Justiţiei”.
Cu toate acestea, Iohannis a anunţat o dezbatere publică pentru data de 19 decembrie, în care, preciza el, cu jurnalişti şi politologi pentru a avea o „discuţie aşezată”.
Într-un final au fost selectate nouă persoane care puteau pune întrebări, jurnalişti şi politologi trecuţi prin filtrul staff-ului de campanie al preşedintelui şi al Administraţiei Prezidenţiale. La evenimentul care a avut loc la Biblioteca Central Universitară, au participat aproximativ 90 de studenţi ai Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative şi profesori.
Şeful statului reitera că nu doreşte o dezbatere cu Viorica Dăncilă şi atrăgea atenţia că, în cazul în care aceasta îşi va arăta intenţia de a veni la discuţia organizată de el la BCU, nu va fi primită.
La rândul său, prezidenţiabilul PSD a anunţat organizarea unei dezbateri libere cu presa, care să aibă loc tot pe 19 decembrie la Parlament.
Episodul broşe versus case
Chestionată în cadrul dezbaterii cu jurnaliştii, din 19 noiembrie, despre bijuteriile care apar în declaraţia de avere, Viorica Dăncilă a răspuns că nu ştie exact câte broşe sau ceasuri deţine, dar va face un inventar. Aceasta a completat că şi preşedintele Klaus Iohannis ar trebui întrebat câte meditaţii a făcut într-un an pentru a-şi permite să cumpere cinci case.
Viorica Dăncilă era acuzată atunci de către liderul deputaţilor PNL Florin Roman că nu a trecut în declaraţia de avere un ceas în valoare de peste 80.000 de lei. În declaraţia de avere a prezidenţiabilului PSD erau trecute bijuterii de aur în valoare estimată la 5.000 de euro, dobândite în anul 2017.
Întrebată despre valoarea ceasului, Viorica Dăncilă a răspuns: „Este un ceas primit de la soţul meu, care nu valorează mai mult de 5.000 de euro, ca să îl trec în declaraţia de avere. Soţul meu nu ar fi alocat 20.000 de euro. Ceea ce am văzut eu că a dat un domn, era un alt ceas. O să aduc acest ceas să vi-l prezint”.
Comicul de nume: Vasilica Viorica Dăncilă
Atât preşedintele Iohannis, cât şi alţi lideri ai PNL, dar şi internauţi, au ironizat prenumele liderului PSD de la acea vreme, „Vasilica”, încă de la momentul învestirii în funcţia de premier.
Ea a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că este mândră de prenumele său cu origini româneşti, completând ulterior numele paginii sale de Facebook cu prenumele „Vasilica”.
Iohannis, „şef de lagăr de concentrare” sau „dictator”
Pe tot parcursul campaniei electorale, Viorica Dăncilă şi susţinători ei au folosit o serie de fraze cheie, multe dintre ele legate de etnia germană a preşedintelui Klaus Iohannis şi având rezonanţe istorice negative.
În cadrul unei emisiuni televizate, şefa de campanie a prezidenţiabilului PSD, Lia Olguţa Vasilescu afirma că „preşedintele Klaus Iohannis probabil se vede deja «şef de lagăr de concentrare» şi toţi PSD-iştii băgaţi acolo pentru reeducare”.
Olguţa Vasilescu nu este la prima abatere de acest fel. În urma acuzelor aduse Guvernului PSD în privinţa evenimentelor de la 10 august, aceasta i-a replicat şefului statului „ca neamţ să vorbeşti de gazare trebuie să ai mult curaj”.
„Preşedintele dictator” a fost laitmotivul discursului electoral al Vioricăi Dăncilă. Ea l-a acuzat în nenumărate rânduri pe Klaus Iohannis că are tendinţe dictatoriale.
„Ne îndreptăm spre un monopol de putere, un monopol de putere pe care îl vrea preşedintele Iohannis, cel care vrea să conducă şi România din calitatea de preşedinte, cel care conduce Guvernul României, cel care vrea să conducă Parlamentul României, cei care vrea să aibă puterea absolută în România. Acum la 30 de ani de la căderea comunismului, vedem un preşedinte dictator, care vrea să aibă puterea şi să o folosească împotriva celor care nu acceptă să meargă pe drumul pe care îl creionează el sau nu acceptă să facă ceea ce i se ordonă”, atrăgea atenţia Viorica Dăncilă în timpul campaniei electorale.
Analiştii politici şi mass-media consemna că că refuzul preşedintelui în exerciţiu de a organiza o dezbatere publică ar putea duce la o prezenţă scăzută la urne în al doilea tur al prezidenţialelor.
Cu toate acestea, prezenţa la urne în turul al doilea a fost 54,86% . Rezultatul final al al alegerilor a fost în favoarea lui Klaus Iohannis, care a câştigat 66,09% din voturile valabile exprimate, în timp ce Viorica Dăncilă a obţinut 33,91%.
Înfrângerea suferită de Viorica Dăncilă a fost cel mai slab rezultat obţinut de Partidulul Social Democrat din 1990 până în prezent şi care a atras după sine demisia lui Dăncilă de la şefia partidului.