Preşedintele PNL Ludovic Orban a anunțat că Biroul Executiv a adoptat proiectul de revizuire a Constituției pentru implementarea rezultatelor referendumului pentru Justiţiei din 26 mai. Printre prevederile proiectului de lege se includ şi interdicţii de candidatură pentru persoanele care au fost condamnate definitiv.
În expunerea de motive a proiectului de lege al PNL se arată că „scopul urmărit de inițiatori este punerea în aplicare a rezultatului Referendumului pe probleme de interes național” şi că „Parlamentul României are obligația, conform jurisprudenței constituționale, de a discuta și a decide cu privire la temele referendumului, validate de poporul român”.
În cuprinsul proiectului de lege se includ şi modificări care interzic candidatura la funcţii alese celor care au fost condamnat definitiv. Principalele modificări aduse de proiectul de lege:
Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.
Nu pot fi aleşi în Parlamentul European cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.
Acordarea amnistiei sau a grațierii colective pentru fapte de corupție este interzisă.
Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a deputaților sau a senatorilor amnistia şi graţierea colectivă, cu privire la faptele de corupție.
Nu pot face obiectul inițiativei legislative a Guvernului amnistia și grațierea colectivă, cu privire la faptele de corupție.
Acordarea grațierii individuale pentru fapte de corupție este interzisă.
Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, în domeniul legilor organice având obiectul de reglementare prevăzut de articolul 73 alin.(3) lit. h), i) și l), nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.
Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:a1) se pronunţă asupra constituţionalităţii ordonanțelor, la sesizarea Preşedintelui României, a 50 de deputați sau 25 de senatori, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau Avocatului Poporului.
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial.