Guvern PNL a eliminat suprataxele introduse de PSD: supraaciza la carburanţi, supraimpozitarea contractelor part-time, taxele din OUG 114

Una dintre primele măsuri luate de noul Guvern PNL, în ianuarie 2020, a fost de eliminare a suprataxelor şi efectelor nocive asupra economiei produse de OUG 114/2018 a PSD. Odată cu aceste suprataxe, Guvernul Orban a eliminat şi altă ”găselniţă” PSD – sistemul ineficient şi birocratic al plăţii defalcate a TVA (split TVA), care adusese costuri suplimentare pentru mediul economic.

Dar dincolo de înlăturarea unor nedreptăţi flagrante şi a efectelor negative asupra economiei, eliminarea de către Guvern PNL a taxelor PSD arată şi viziunea diferită a liberalilor. Mentalitatea PSD a rămas la nivelul perceptorului care strânge biruri. Viziunea PNL este cea a dezvoltării şi a sprijinirii iniţiativei private pentru că aceasta este cea care crează bunăstare. Folosirea masivă a fondurilor europene (80 miliarde euro are România la dispoziţie pentru dezvoltare) şi investiţiile în infrastructură nu cresc doar nivelul de trai, ci şi competitivitatea companiilor şi atractivitatea economică, aduc investiţii private, noi afaceri, noi locuri de muncă, şi, firesc, în timp, şi mai multe contribuţii la buget.

„Diferenţa pe care o facem cu politica fiscală este că noi, liberalii, înţelegem rolul taxelor”, explică Florin Cîţu. „Înţelegem că a creşte o taxă şi a justifica pe hârtie că poţi să aduci câteva venituri la buget este uşor, dar impactul creşterii taxelor este mult mai mare pentru toţi românii şi în toată economia. Şi de aceea nu este o strategie pe care o vom urma. Este mult mai important să avem un cod fiscal simplu, cu taxe mici, puţine, pe care să le plătească toată lumea.”, a completat ministrul Finanţelor.

PNL vs PSD

Viziunea PNL
– Taxe mai mici şi mai puţine: banii rămân la companii care pot astfel să investească şi la cetăţeni care ştiu mai bine decât statul cum să-i cheltuiască
– Folosirea masivă a fondurilor europene
– Investiţii în infrastructură care să ridice competitivitatea afacerilor şi să creeze noi oportunităţi de business


Viziunea PSD
– Taxare şi redistribuire

– Evitarea fondurilor europene
– Dezvoltare bazată pe consum, cu neglijarea infrastructurii şi stagnare

PNL a eliminat suprataxele prin care PSD băga adânc mâna în buzunarele românilor şi ale companiilor. Rezultatul a fost că la buget intră deja bani mai mulţi decât pe vremea guvernării PSD. Guvernarea PNL susţine categoric cota unică de impozitare şi nu va creşte taxe şi impozite în 2021. PNL doreşte accelerarea relansării economice şi nu poveri şi frâne fiscale puse mediului privat.

„O spun din capul locului că nu vom creşte taxe şi impozite” – acesta este răspunsul premierului Ludovic Orban la dezinformările PSD. Prin minciuni şi manipulare, pesediştii vor de fapt să-şi şteargă urmele. PSD a impus taxe aberante – supraaciza la carburanţi, supraimpozitarea contractelor part-time, taxe noi în sectorul bancar, în energie şi în telecomunicaţii – toate eliminate de PNL.

„Am scos toate taxele introduse de PSD şi am avut rezultate foarte bune la buget”, spune ministrul Finanţelor, Florin Cîţu. În septembrie 2020, la buget au intrat cu 7,6% mai mulţi bani decât în septembrie 2019, când nu exista o criză economică şi erau în vigoare taxele PSD. „Nu veţi vedea creşteri de taxe anul viitor. Noi ştim foarte bine cum să administrăm o economie cu taxe mai mici şi mai puţine, şi am şi demonstrat-o în 2020”, conchide ministrul liberal.

Ludovic Orban: „Nu vom majora taxe şi impozite”
„Susţinem categoric cota unică de impozitare şi nu vom majora taxe şi impozite. Pentru accelerarea relansării economice nu poţi să pui frână de tip fiscal, bariere de tip fiscal în relansarea companiilor şi în ceea ce priveşte taxarea muncii.”

De altfel, prima măsură luată de PNL a fost anularea taxelor introduse de guvernele lui Dragnea într-o perioadă de creştere economică şi transformate de PSD în veritabile maşinării de extorcat bani de la români şi de la industriile căzute în dizgraţia socialiştilor.

Supraimpozitarea part-time: PSD i-a taxat pe români pentru venituri pe care nu le realizau

Supraimpozitarea românilor care munceau part-time a fost decisă de PSD în iulie 2017. Dincolo de faptul că îi prezuma pe toţi vinovaţi de evaziune, supraimpozitarea i-a afectat chiar pe cei cu venituri mici, pe care PSD pretinde că îi reprezintă. Pentru contractele de 2 sau de 4 ore, angajatorii au fost obligaţi să plătească impozite ca pentru 8 ore. Rezultatul supraimpozitării PSD: un contract de muncă de două ore, la salariul minim, producea venituri de 500 lei şi taxe de 665 lei.

„Într-un stat normal, nu poţi să munceşti două ore şi să plăteşti taxe pentru opt. PNL s-a împotrivit încă de la început acestor măsuri care nu numai că nu au adus beneficii românilor, ci, dimpotrivă, i-au făcut să-şi piardă încrederea în statul român.” Robert Sighiartău, deputat PNL

Situaţia a fost agravată în 2018, de „revoluţia fiscală” a PSD care a pus pe umerii angajaţilor sarcina plătirii dărilor. Personalul auxiliar din şcoli şi grădiniţe avea, de exemplu, venituri mai mici decât contribuţiile obligatorii la stat. Lia Olguţa Vasilescu, promotorul acestei taxe pesediste, spunea: „în sistemul bugetar nu trebuie să avem angajaţi part-time.” În doi ani, din cauza măsurii PSD, peste 300.000 de angajaţi au renunţat la part-time: de la 880.000 în iulie 2017, la 575.000 în iulie 2019.

Această taxă abuzivă şi anacronică a PSD, în contratimp cu dinamica şi flexibilitatea pieţei muncii, a fost anulată, în decembrie 2019, prin iniţiativa legislativă a deputatului PNL Robert Sighiartău. „O revenire la normalitate după mai bine de doi ani”, spunea compania de consultanţă Deloitte.

Supraacciza la carburanţi: peste 3 miliarde euro luate de PSD de la români şi făcute praf

Supraacciza a fost introdusă de Victor Ponta în 2014 cu scopul declarat al construirii de autostrăzi. În 2015, Ponta a recunoscut că „nu a fost un proiect bun”. A fost eliminată la 1 ianuarie 2017, dar reintrodusă de PSD, după nouă luni, în septembrie 2017.

Sarabanda declaraţiilor pesediste care a însoţit reintroducerea supraccizei a fost revoltătoare. Când a anunţat decizia, premierul Mihai Tudose se întreba în faţa ziariştilor: „Ia să vedem, dacă punem la loc acciza, preţurile cresc?” Şi au crescut. Inflaţia a explodat: de la 1,2% în august 2017, la 3,3% în decembrie, acelaşi an. La sfârşitul lui 2017, litrul de benzină era 5.45 lei, faţă de 4,52 lei în iunie. Mihai Tudose dădea vina pe starea vremii: „Cred că aţi aflat că au fost nişte uragane şi că a crescut preţul barilului”. Călin Popescu Tăricenu refuza realitatea: „Eu n-am văzut nicio scumpire la carburanţi”. Pus în faţa evidenţei creşterii preţurilor, Liviu Dragnea venea cu altă fentă, a acuzării goanei companiilor după profit „cu orice preţ”: „Preţul la carburant l-au scumpit companiile.”

Creşterea preţurilor la carburanţi s-a propagat în toată economia şi a declanşat un val de scumpiri. Stârnită în septembrie 2017, inflaţia s-a accelerat. România a fost doi ani la rând, în 2018 şi 2019, „campioană” în UE la inflaţie, cu o rată record de 5,4% mai şi iunie 2018. Spre sfârşitul lui 2019, preţurile la carburanţi în România, mai ales la motorină, erau mai mari decât în Austria, Belgia, Spania, Luxemburg, Malta sau Polonia, iar transportatorii români preferau să alimenteze în străinătate.

PSD a minţit: supraacciza nu a mai ajuns la autostrăzi

Între 2014-2019, Guvernele PSD au colectat de la români peste 3 miliarde euro din supraacciza la carburanţi. Cu aceşti bani s-ar fi putut realiza autostrada Sibiu-Piteşti ori cinci spitale regionale. Bani nu s-au regăsit însă în autostrăzi cum promisese PSD, nici în alte investiţii, ci s-au pierdut în gaura neagră a bugetului torpilat de măsurile populist-iresponsabile.

„Niciodată supraacciza nu a adus venituri la buget care să suplinească efectul negativ asupra economiei”, explică ministrul Finanţelor, Florin Cîţu. „Toţi românii au trebuit să plătească preţuri mai mari, şi nu numai la combustibil” , spune Cîţu.

Supraacciza a fost eliminată de PNL începând cu 1 ianuarie 2020. Iniţiativa deputatului PNL Robert Sighiartău a adunat atunci 20,000 de semnături. În contra iniţiativei PNL, pesediştii au spus, în cor, că preţurile benzinei şi motorinei nu vor scădea după scoaterea supraaccizei sau au pozat în sceptici. De la tribuna Parlamentului, Lia Olguţa Vasilescu spunea că „pot să pun pariu că n-o să scadă preţurile.” Imediat după votul din Parlament, Marcel Ciolacu îşi îndemna colegii „să facă poze în pompe să vadă cât îi preţul”.

Pozele PSD de la pompe nu au mai venit pentru că preţurile au scăzut imediat, la 1 ianuarie 2020. „Reducerea accizei s-a resimţit integral în preţul la pompă”, a constatat Bogdan Chiriţoiu, şeful Consiliului Concurenţei.

Un plin de benzină este acum cu 60-70 lei mai ieftin
După eliminarea supraacizei, România a ajuns pe locul doi în UE în ceea ce priveşte cel mai mic preţ la benzină şi motorină. Acum românii plătesc cu 60-70 lei mai puţin un plin la maşină decât plăteau anul trecut, înainte de eliminarea supraaccizei. România înregistrat cea mai mică rată a inflaţiei din octombrie 2017 încoace – 2,5% în septembrie 2020.

Suprataxarea companiilor luate la ochi de PSD

Al treilea guvern PSD a venit după supraacciză şi supraimpozitare. „Cât timp voi fi prim-ministru, nu voi introduce nicio taxă nouă în România”, s-a angajat Viorica Dăncilă în ianuarie 2018. La sfârşitul anului însă, PSD a început răfuiala cu companiile private. „Sistemul bancar nu sprijină economia”, şi-a ieşit Dragnea din fire în decembrie 2018. După două zile, ministrul Teodorovici anunţa taxarea progresivă a băncilor: „În funcţie de lăcomia băncilor, vom vedea impactul acestei măsuri”.

OUG 114 din decembrie 2018 a guvernului Dăncilă a fost un adevărat tsunami pentru mediul privat. Introducea o nouă taxă, poreclită de pesedişti „taxă pe lăcomie” contra sistemului bancar – care a dus la o încetinire vădită a creditării în economie – dar şi noi taxe pe cifra de afaceri a companiilor din energie şi telecomunicaţii.

Propuse şi abandonate – alte iniţiative şi taxe pe care PSD a vrut să le introducă:
– Taxa pe suc – propusă de PSD în vara lui 2019: o acciză între 80 bani şi 1 leu pe fiecare litru de băutură răcoritoare cu un conţinut mai ridicat de zahăr
– Taxa pe bacşiş – introdusă şi eliminată în 2015; PSD a încercat să o reintroducă în august 2019 industriei HORECA

– Impozitul pe cifra de afaceri
– Taxa de solidaritate
– Impozitul pe venit global/impozitul pe gospodărie