URL scurt pentru acest articol: http://wp.me/p3Xcgf-YIf

Gabriela Firea, primarul general al capitalei și-a planul de acțiune ce va fi demarat pentru reducerea poluării și îmbunătățirea traficului din București.

„Lăsați orașul să respire” – a fost unul dintre motto-urile pe care le-am folosit în timpul campaniei electorale de anul trecut și care surprindea în doar câteva cuvinte un complex de probleme cu care Bucureștiul se confruntă în prezent: trafic aglomerat, aer poluat, străzi și trotuare sufocate de mașini, fațade acoperite de reclame, praf, zgomot. Aceasta este realitatea de la care plecăm și pentru a atinge dezideratul exprimat de acest slogan avem de făcut câțiva pași.
Traficul este principala sursă de poluare și de aceea avem un plan de acțiune în urma căruia să acordăm prioritate transportului public și celui ecologic, prin măsuri care descurajează traficul auto, concomitent cu măsuri de stimulare pentru cei care aleg mijloace alternative.
Nu este suficient să recunoaștem că există poluare în București. Este de datoria noastră, a autorității locale, să monitorizăm în permanență nivelul de noxe din oraș, nu doar cu titlu de informare, ci și pentru a putea lua, în timp util, măsurile necesare. De aceea vom implementa în perioada următoare un sistem operațional pentru managementul calității aerului, cu ajutorul căruia vom putea cunoaște în timp real nivelurile de concentrații de poluanți atmosferici și vom putea emite informări/alarmări ale populației. De asemenea vom avea la dispoziție o bază de date proprie de calitate a aerului care ne va permite să punem în aplicare planurile de acţiuni pe termen scurt în conformitate cu obligaţiile ce revin Consiliului General al Municipiului Bucureşti conform Legii 104/2011.
Sistemul operativ informaţional va fi alcătuit din :
– 25 de stații de monitorizare fixe amplasate în zonele de trafic intens, zonele industriale, zonele de parcuri și agrement, unități de învățământ, spitale etc, dotate cu analizoare pentru măsurarea principalior poluanți atmosferici: pulberi in suspensie, oxizi de azot, amoniac, compuși organici volatili, dioxid de sulf și hidrogen sulfurat.
– 9 stații relocabile amplasate în special în zona șantierelor de construcții.
– 20 de echipamente pentru măsurări indicative amplasate pe mijloacele de transport în comun pentru monitorizare poluanților în trafic.
– sistem de teletransmisie date, unități de calcul si stocare a datelor, softurile aferente, panouri de afisaj stradal, cu ajutorul căruia să se poată urmări evoluţia concentraţiilor poluanţilor emişi de sursele mobile şi fixe.
Deșeuri
O altă sursă de poluare o reprezintă deșeurile. În prezent, în București se depozitează la gropile de gunoi 95% din cele 272 kg deșeu municipal per capita produse anual, și doar 5% se reciclează. Anul acesta va trebui, conform directivelor CE, să triplăm procentul de deșeuri reciclate (15%), altfel va trebui să plătim amenzi usturătoare, iar obiectivul pentru 2020 este atingerea unui procent de 50% reciclare a deșeurilor.
În acest context, vom încerca o schimbare de paradigmă în colectarea selectivă a deșeurilor, care până acum s-a făcut de către asociațiile de transfer de responsabilitate, pe baza implicării voluntare a cetățenilor în această acțiune.
Primăria Capitalei va demara în scurt timp, la propunerea Green Group, un program de colectare selectivă a deșeurilor, în baza unui Acord de Parteneriat Voluntar, care presupune că oricând ni se pot alătura alte organizații interesate.
Concret, pe raza Bucureștiului vor fi instalate, pentru început, un număr de 50 de puncte de colectare a deșeurilor, parte din ele complet automatizate, iar celelalte deservite de operatori, care vor prelua de la cetățeni deșeurile deja sortate, oferind în schimbul acestora stimulente în numerar sau vouchere de reduceri la marii retaileri.
Acest sistem prezintă numeroase avantaje, de la stimularea colectării selective, la trasabilitate și transportul în siguranță către procesatori. De asemenea, autoritatea locală va beneficia de raportări precise și autorizate privind cantitățile de deșeuri reciclate, în scopul îndeplinirii cotelor asumate. Mai multe detalii despre modul de implementare a acestui program vă vor oferi, în cadrul acestei dezbateri, reprezentanții Green Group.
3. Spații verzi
Bucureștiul trebuie să se alinieze celorlalte capitale europene şi să se apropie cât mai mult de limita impusă de Uniunea Europeană, aceea de a avea 26 mp spații verzi pe cap de locuitor.
Există un set de măsuri cuprinse în Programul de Guvernare al Primarului General al Capitalei care trebuiesc luate pentru a asigura familiilor şi copiilor din Bucureşti accesul la mai multe spaţii verzi şi un trai mai sănătos, pentru că nu este suficient să avem spații verzi în statistici dacă ele nu sunt accesibile oamenilor.
– extinderea suprafețelor de spații verzi prin renaturarea unor terenuri supuse eroziunii eoliene -alveole stradale, construcții abandonate şi terenuri degradate;
– asigurarea unor sisteme de irigații eficiente la nivelul Municipiului București;
– înființarea de mini-pepiniere la liziera parcurilor, pe terenurile degradate, în cartierele bucureștene, cu impact pozitiv pe termen mediu și lung atât asupra calității aerului, cât şi asupra calității materialului dendrologic;
– organizarea unor concursuri cu premii la nivelul Capitalei, având ca subiect amenajarea fațadelor, balcoanelor, grădinilor, iar ca obiectiv principal înfrumusețarea orașului.
Municipiul Bucureşti are nevoie de asemenea de o strategie a reţelei de spaţii verzi care să definească, la nivelul întregii comunităţi, direcţiile de dezvoltare şi conservare a spaţiilor verzi, obiectivele majore pe care autorităţile publice locale trebuie să le îndeplinească având ca scop principal îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a calităţii vieţii cetăţenilor.
De asemenea, PMB a elaborat în anul 2016 un regulament privind amenajarea peisagistică a parcurilor, grădinilor publice şi a spaţiilor verzi existente pe teritoriul Municipiului Bucureşti. – aprobat prin HCGMB nr.128/2016.
Regulamentul stabileşte o serie de reguli unitare obligatorii pentru toţi administratorii spaţiilor verzi publice din Bucureşti, cu scopul de a crea unui peisaj urban coerent, cu beneficii reale pentru locuitori, un mediu de viaţă sănătos atât din punct de vedere al calităţii aerului cât şi din punct de vedere social, prin amenajarea adecvată a spaţiilor verzi pentru recreere, mişcare şi socializare.
O altă direcție de acțiune o reprezintă recuperarea zonelor verzi care au ieșit din patrimoniul municipalității. În perioada 2001 – 2013 au fost retrocedate, fie pe cale administrativă, fie prin hotărâri ale instanței, nu mai puțin de 36 ha de teren în parcuri. Trebuie găsită o formulă legală, fără a leza dreptul proprietarilor, de a recupera în folosul bucureștenilor aceste suprafețe de teren. Alte 23,5 ha reprezentând spații verzi și terenuri pe care sunt amenajate locuri de joacă au fost restituite conform legilor proprietății, în perioada 2001 – 2017
4. Educație
Abordarea cea mai potrivită în ceea ce priveşte aspectele de mediu este aceea de a creşte gradul de conştientizare publică, dezvoltarea comportamentului civic şi ecologic la nivelul întregii societăţi; acest scop poate fi atins numai printr-o educaţie de mediu coerentă, promovată în rândul tuturor categoriilor vârstă. Un accent important trebuie pus pe educația ecologică a copiilor, pentru că aceştia pot genera o influenţă importantă asupra comportamentului ecologic al părinţilor.

Citeste si...  Golul lui Stanciu transformă Steaua în favorită la calificarea în playoff-ul Ligii Campionilor
loading...