După al doilea draft dat de ANRE actorilor din piaţa energiei, impactul taxei de 2% la consumatorul final scade de la maximum 8% la 2%. Autoritatea a scos până în prezent două documente de discuţie pentru taxa aceasta, stipulată de OUG 114.

Pentru piaţa reglementată, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a făcut deja metodologia şi a emis ordinele.

Acum, se aşteaptă de la ANRE să stabilească preţurile şi cantităţile. ANRE a emis oficial mai multe ordine. Unul este pentru producătorii de energie, cu o metodologie de calcul pentru preţ şi pentru cantitatea la producători.

Piaţa energiei stagnează. OUG 114 a bulversat piaţa şi afacerile

Altul, cu o metodologie pentru tariful dat de furnizorul de ultimă instanţă (FUI). FUI sunt furnizorii care vor duce acum energia electrică la utilizatorii de pe piaţa reglementată. Urmează să mai apară încă un ordin ANRE asupra felului în care se aplică taxa de 2%, a cărei apariţie a fost anunţată acum 52 de zile.

6 tranzacţii au fost anul acesta pe una dintre subpieţele OPCOM.
Simplul fapt că o taxă a fost anunţată, teoretic acum ar trebui să se aplice, dar încă nu se ştie cum este o invenţie autohtonă. Normal ar fi fost să fie anunţată intenţia, să se discute cu actorii pieţei şase luni, apoi, după încă şase luni, eventual, să devină lege.

Conform legii, o modificare a Codului Fiscal devine efectivă la şase luni şi o zi după ce modificarea a fost anunţată. Ce nu respectă această regulă se legiferează prin derogare. E şi cazul de faţă.

Cum va funcţiona sistemul de acum încolo?
Nimeni nu ştie încă exact răspunsul. Piaţa energiei electrice este în ceaţă totală, susţine expertul. „Toate sunt legate. Va exista o cantitate de energie care va ieşi din piaţa liberă, din toată producţia ţării, dedicată pentru această piaţă reglementată, care se adresează consumatorilor casnici”, explică Laurenţiu Urluiescu, membru al Comitetului Director al Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică din România (AFEER).

Astfel, consumatorii finali care erau la furnizorii de ultimă instanţă (FUI) vor trece automat în această piaţă reglementată, a spus „României libere“ Urluiescu, detaliind apoi: “Cei care deja şi-au ales un alt furnizor şi sunt pe piaţa concurenţială au două posibilităţi – ori să rămână cu furnizorul ales, ori să revină la FUI pe care l-au avut înainte, pe piaţa reglementată”, în termen de maximum 21 de zile.

De exemplu, FUI obligatoriu pentru Bucureşti este compania Enel, iar pentru Iaşi compania E.ON. Sunt multe firme care au investit în activitatea de livrare de energie electrică, pe piaţa liberă, în ultimii ani şi cam 1,2 – 1,3 milioane de consumatori casnici care au trecut pe piaţa aceasta liberă, spune reprezentantul AFEER.

Pe piaţa reglementată, pe de altă parte, sunt în jur de 8 milioane de clienţi casnici, deci România înseamnă, ca piaţă, undeva la peste nouă milioane de gospodării, aşa-numiţii consumatori casnici.

Aceştia consumă în medie 1.200 – 1.300 MW putere medie orară (PMO – adică pe ora de activitate), din 7.000 MW PMO. „Nu cred că cei din piaţa liberă reprezintă un cumul mai mare de 100 MW – 150 MW PMO. Nu contează însă foarte mult câţi sunt, din punctul de vedere al afacerii din branşă, ci cât consumă ei”, a detaliat expertul.

Bulversare
„Când a apărut OUG 114, actorii pieţei au fost bulversaţi. OUG 114 a avut două efecte majore asupra furnizorilor şi traderilor de energie: taxarea aceasta cu 2% pentru traderi este peste marja de profit, iar pentru furnizori este aproape în marjă. E un şoc. Majoritatea profitului se duce pe această taxă de 2%”, afirmă Laurenţiu Urluiescu.

„Toate companiile au fost mai reticente”, continuă Urluiescu, detaliind că, “până nu se clarifică situaţia, să se ştie cum se va face această taxare, nimeni nu vine să cumpere fără a avea o situaţie clară asupra viitorului activităţii. Acum, situaţia încă nu s-a clarificat, pentru că actorii pieţei aşteaptă metodologia pentru taxa de 2%”.

Metodologia care a apărut acum clarifică deocamdată numai partea de piaţă reglementată. ANRE trebuie să dea cantităţile pe care fiecare producător este obligat să le vândă către FUI, cât şi tariful la care FUI va da curent către consumatorul final.

Citeste si...  Vânzările de smartphone-uri în declin, în China

Pe taxa de 2% însă a fost publicat deocamdată, ca document de discuţie, un prim draft de metodologie, la care actorii din piaţă au făcut observaţii. La începutul lunii februarie, Autoritatea a publicat un al doilea draft. „Apreciem că ANRE a ţinut cont de observaţiile participanţilor la piaţă”, afirmă reprezentantul AFEER.

O cascadă de bani ar fi fost oprită
Cea mai importantă observaţie a acestor participanţi la piaţa energiei electrice ar fi fost că înainte această taxă de 2% se aplica în cascadă, la toţi actorii din lanţul comercial, astfel încât la consumatorul final impactul în preţ ajungea să fie între 5% şi 8%. “Fiecare entitate trebuia să plătească această taxă de 2%. Impactul nu este pe consumatorul casnic, care e de obicei pe piaţa reglementată, dar consumatorul casnic va suferi prin scumpirile care vor fi generate, ca efect secundar”, explică Laurenţiu Urluiescu.

După al doilea draft însă, ţinând cont de părerile operatorilor din piaţă, ANRE a propus limitarea taxării la până în 2% la consumatorul final, ceea ce este un mare pas înainte.

„Totuşi, nu este nimic clarificat şi nu se fac afaceri pe piaţa energiei din România. Sunt documente de discuţie, diverse declaraţii, dar nimic 100% clar. Noi ne aşteptăm ca undeva, până la jumătatea acestei luni, să zicem până pe 20 februarie, ANRE să clarifice, să avem o situaţie clară”, spune Urluiescu.

Mai mult, situaţia este neclară şi pentru că, “dacă un producător nu ştie care va fi obligaţia lui de vânzare, chiar dacă are energie disponibilă, nu poate să o vândă. Cel puţin pe partea de energie electrică, ambele decizii care au apărut în OUG 114 necesitau reglementare secundară. Aceasta nu face peste noapte”, susţine reprezentantul AFEER.

Piaţa energiei stagnează. OUG 114 a bulversat piaţa şi afacerile

Falimentele bat la uşă
Pentru partea de piaţă reglementată, ANRE a stabilit că lucrurile vor începe pe noul sistem de la 1 martie. Dar pe partea de taxă de 2% nu s-a stabilit nimic.

“Actorii pieţei au fost foarte reticenţi în a tranzacţiona. Pe OPCOM, numărul de tranzacţii a scăzut semnificativ. Pe modalitatea de tranzacţionare PCCB-LE, de pe Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale de exemplu, care era până acum destul de lichidă, cu cantităţi mari, au fost anul acesta şase tranzacţii”, a spus „României libere“ Laurenţiu Urluiescu.

Traderii şi furnizorii văd perioada aceasta, până se clarifică lucrurile, ca o perioadă de criză. Pe Piaţa Zilei Următoare (PZU), piaţa a ajuns cam la 45% din consum, ceea ce nu e foarte în regulă. Este foarte mult. PZU este considerată o piaţă de ultimă soluţie, care are o volatilitate foarte mare.

Dacă are o pondere atât de mare din consum, înseamnă că mulţi furnizori şi producători nu fac hedging, adică nu contractează din timp energia produsă sau vândută şi stau pe PZU, la ultima şansă. Ceea ce este destul de problematic şi e un risc major.

„Pe PZU, acum preţul e 100 de lei, acum e 600 de lei şi s-ar putea ca unul care nu face hedging pe termen lung să fie oricând în pericol să nu-şi mai facă profitul. Dacă ia trei sau patru săptămâni cu 600 de lei energie, va închide. Producătorul care şi-a calculat că e rentabil dacă vinde cu 300, pe de altă parte, dacă iese pe PZU şi are o lună – două 100 de lei, se pune deja pentru el problema de închidere”, afirmă Urluiescu.

În ianuarie 2017, au fost câteva situaţii când furnizorii au închis şi au intrat în faliment. Este vorba exact despre cei care au rămas foarte dependenţi de PZU. “Să nu uităm că toţi participanţii la piaţă sunt companii comerciale. Dacă nu ai profit, de ce să mai faci afaceri? Nici o companie nu sponsori-
zează consumatorii. De ce să mai continui business-ul? Romania Libera .ro