Petre Roman, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că este uluit şi revoltat de cererea de urmărire penală solicitată de procurorul general Augustin Lazăr preşedintelui Klaus Iohannis. El se întreabă de ce dosarul Revoluţiei nu face referire la cei care au dat ordin să se tragă asupra oamenilor.
„Sunt cel puţin uluit de această chestiune. Ce implicaţie puteam să am eu, cine eram eu ca să dau vreun ordin în acel moment? În fond, ceea ce s-a întâmplat în acele zile, ceea ce s-au numit terorişti, dar mai ales ceea ce s-a îmtâmplat la baricade. Eram, puteam să pierd viaţa la baricada. În fond, 39 dintre camarazi au fost ucişi. Atunci asupra noastră au tras unităţi ale Armatei. Ulterior, s-a vorbit din nou despre acest fapt, că au fost unităţi ale Armatei. În ce fel puteam eu să influenţez Armata? N-aveam nicio calitate de nicio natură. E uluitor, e pur şi simplu absurd. Adică în ce fel se puteau manipula atâta vreme cât nu aveam nici cea mai mică capacitate de a influenţa Armata? De ce nu se face nicio referire în această cerere la cei care conduceau, care aveau frâiele Armatei în acel moment? Eu nu înţeleg absolut nimic din chestia asta şi sunt pur şi simplu cu desăvârşire revoltat faţă de această chestiune”, a afirmat fostul premier, pentru agenţia de presă MEDIAFAX.
Actualul deputat PNL a adăugat că se întreabă care este scopul formulării unei cereri de urmărire penală pe numele său.
„Eu am devenit prim-ministru pe 27 decembrie, când lucrurile acestea se încheiaseră. Până atunci în ce fel puteam eu să intervin? În niciun fel. Mă întreb care este scopul acestei chestiuni? De ce nu se face referire la felul în care cine au fost cei care au dat ordinele care s-au executat prin tragere împotriva baricadei la Timişoara, ulterior, după 22 decembrie? E un lucru pe care n-am cum să-l văd decât ca o adevărată manipulare. Deci nu înţeleg nimic din toată povestea. Eu mă refer la mine şi la ceea ce am trăit eu”, a completat Roman.
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, cere preşedintelui încuviinţarea urmăririi penale faţă de Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu, în dosarul Revoluţiei, în legătură cu săvârşirea infracţiunii contra umanităţii.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr, a cerut preşedintelui o solicitare de urmărire penală în legătură cu săvârşirea infracţiunii contra umanităţii faţă de Ion Iliescu, membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (din 22 decembrie 1989), „organism care de facto a exercitat puterea executivă şi legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariţia Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când preşedintele consiliului a primit rolul unui şef de stat, iar atribuţiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive, ce necesită autorizare pentru intervalul 22-27 decembrie 1989”, precizează Parchetul General, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.
Totodată, se cere urmărirea penală faţă de Petre Roman, membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 1 din 26 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada 22-31 decembrie 1989 şi faţă de Gelu Voican Voiculescu, membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 5 din 28 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada în perioada 22-31 decembrie 1989.
Solicitările vin în cauza intitulată generic ”Dosarul Revoluţiei”, mai precizează Parchetul General.
În cadrul Dosarului Revoluţiei, procurorii au anunţat, pe 18 decembrie 2017, că au înregistrat avansări în anchetă, fiind clarificate împrejurările legate de fuga cuplului Ceauşescu din decembrie 1989, dar şi cele legate de declanşarea şi efectuarea diversiunii militare, aceasta fiind cauza numeroaselor decese.
Totodată, a fost identificată sursa sunetului cu efect de panică emis în timpul discursului lui Nicolae Ceauşescu din 21 decembrie ’89 care a dus la izbucnirea protestelor în Capitală. Anchetatorii s-au edificat şi cu privire la declanşarea şi executarea diversiunii militare, începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989.