Editorial

Pentru Ion Cristoiu, opinia publică e o scroafă

”Dând curs hei-rupismului care definește Guvernul Dacian Cioloș, obsedat ca nici un alt Guvern postdecembrist de scărpinarea pe burtă a opiniei publice, chiar și atunci când burta e ca de scroafă, Raluca Prună, ministra Justiției, propune nici mai mult nici mai puțin decât abolirea în România a unui principiu democratic vechi de cînd democrația”, scrie Ion Cristoiu într-un editorial pentru Evenimentul Zilei, aducând aminte cititorilor de un celebru editorial al lui Cristian Tudor Popescu, privitor la prestația profesorului universitar Zoe Petre, în postura de consilier al Președintelui Emil Constantinescu, prestație comparată cu acțiunea de ”a se urca scroafa în copac”. Ion Cristoiu, e drept, nu ajunge până acolo încât să alăture substantivul ”scroafă” de numele ministrului Justiției, încadrează la categoria porcină de sex feminin doar opinia publică. Și își manifestă nemulțumirea profundă față de răspunsul pe care Raluca Prună îl dă presiunilor exercitate de această opinie publică revoltată pe procesul de pseudo-elaborări de lucrări științifice, de către încarcerații de lux ai României. ”Maestrul” Ion Cristoiu (cum îl gâdilă pe burtă apropiații) spune însă că decizia doamnei Pană, de a propune Cabinetului Cioloș să adopte o ordonanță prin care să fie eliminată din lege prevederea ce permite scurtarea termenului de executare a sentinței pentru autorii de lucrări ”științifice”, nici măcar nu este o decizie influențată de societatea civilă: ”…curentul de opinie a fost ațâțat și stimulat chiar de noua conducerea ministerului, așa zisa tehnocrată Raluca Prună fiind o învățăcică (feminin de la învățăcel, născocit de mine) a Monicăi Macovei, autoarea Sloganului Toți la pușcărie, cu excepția mea și a lor mei!”. Pe aceasta, editorialistul o critică, la unison cu Cabinetul din care face parte, pentru faptul că apelează la celebrul (și constituționalul, până la urmă) instrument numit ”ordonanță de urgență”, în vederea eliminării acelui articol de lege care prevede scurtarea detenției pentru deținuții care se dovedesc atât de utili societății încât elaborează lucrări de larg interes pentru public. Și, în aceeași ordine de idei, se războiește și cu acei gazetari care susțin un atare curent, acuzându-i de lipsă de loialitate față de cei care, înainte de a semna lucrări științifice în închisori, le-au fost patroni mai mult sau mai puțin la vedere: ”Semidocții din presă și-au frecat mîinile văzînd că au la dispoziție acum analfabeți declarați, de care-și pot bate joc cu superioritatea celui care știe să și numere față de unul care nu știe să citească. Luptătorii împotriva corupției, mulți din ei încasînd parale frumoase exact de la corupți, s-au revoltat că Legea permite unora să iasă din pușcărie, pe cînd ei, deontologii, i-ar fi vrut închiși pe viață și dacă s-ar fi putut prăjiți pe scaunul electric”.

blank