Proiectul de lege pentru punerea în acord a deciziei Curţii Constituţionale privind carantina, izolarea și internarea obligatorie a persoanelor cu COVID-19 a fost discutat și aprobat în ședința a Guvernului de luni. Premierul și ministrul Sănătății au făcut apel la o dezbatere de urgență în Parlament, pentru ca responsabilii să aibă pârghii eficiente în lupta cu noul coronavirus.
Pe masa Guvernului, proiectul de lege privind carantina și izolarea
Potrivit ministrului Sănătății, proiectul de lege adoptat se referă la măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, un titlu generic, în care intră o patologie mai largă.
Declarațiile ministrului Nelu Tătaru, după ședința a Guvernului:
„Ca urmare a deciziei CCR din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial din 2 iulie, articolul 25 din Legea 95/2006 și art 8 din OUG 11/2020 au fost declarate neconstituțioale.
Suntem în măsură și azi a fost aprobat în ședința de Guvern un priect legislativ care să inițieze niște măsuri igienico-sanitare pentru situații deoebite de risc epidemiologic sau biologic.
De ce este necesar? Este necesar pentru a putea gestiona și controla pandemia prin care trecem.
Ați putut observa de vineri până azi modificările de observare sau de abordare a tot ce a însemnat carantină, izolare, chiar și internarea în spital.
Noi suntem în acest moment într-o evaluare a numărului de cazuri în care s-a solicitat externarea sau numărul de persoane care au părăsit izolarea sau carantinarea voluntară sau pentru cei care nu au respectat izolarea și au solicitat punerea în concordanță cu decizia Curții.
Dacă e să facem o evaluare de ieri până azi, deși azi avem 250 de cazuri noi la 4.600 de teste, avem o diferență de număr de pacienți în spitale de 550.
Deci vă gândiți că avem 300 de ieri cu 250 – 550 de pacienți mai puțini pacienți internați in spitale, acesta este numărul de la o zi la alta în care pe teritoriul României s-a solicitat externare.
Suntem într-un moment în care acesr proiect de lege a fost aprobat în ședința de Guvern, va merge în regim de urgență în Parlament.
Sper ca, ceea ce spuneam și vineri, un interes național, un interes de sănătate publică, sănătatea poporului român să nu lase loc de interpretare politică.”
Rugat de jurnaliști să comenteze imaginile surprinse în weekend pe litoral, cu oameni care nu respectă măsurile de distanțare socială, Nelu Tătaru a subliniat lipsa instrumentelor pentru intervenție.
„Aceste imagini nu sunt doar din acest weekend. Avem astfel de imagini de vreo patru săptămâni. Am făcut și facem în continuare apel la tot ce înseamnă distanțare fizică, respectarea unor recomandări și precauții. Partea medicală, pe care tot ce înseamnă sistem medical, tot ce înseamnă Comitetul Național pentru Situații de Urgență, putea să o desfășoare ne-a fost îngrădită, chiar limitată de hotărîrea Curții Constituționale.
Suntem într-un weekend în care cred că toată lumea, inclusiv cei care vor trebui să decidă în săptămâna următoare în Parlament cam ce se poate întâmpla când nu avem aceste pârghii. Atât că putem iniția acele izolări persoanelor cunoscute, carantinări a persoanelor care nu au această boală, dar sunt suspecte de contact cu persoane venite din anumite zone pot face ca noi să putem limita acele imagini pe care le-ați văzut.
Stipularea organelor de control, colaborarea noastră cu agenții economici care beneficiază de aceste relaxări, cu populația civilă, care sunt la rândul lor beneficiari ai acestor relaxări ar trebui să fie în contextul acelor norme pe care le-am precizat la fiecare etapă de relaxare. În condițiile în care doar noi, parte medicală, parte guvernamentală, respectăm aceste reguli, vom vedea imagini ca cele pe care le-am văzut și în acest weekend.”
Principalele declarații ale premierulu Ludovic Orban, la începutul ședinței de Guvern:
„Am convocat de urgență această ședință de Guven pentru a găsi soluția pentru pericolul uriaș care există pentru sănătatea cetățenilor români ca urmare a unei noi decizii a Curții Constituționale.
De la începutul epidemiei, orice demers al Guvernului și al autorităților implicate în lupta contra COVID a fost boicotat, îngreunat și, aș spune, în multe momente, sabotat litaralmente de atitudinea unor lideri politici, de decizii care au fost luate împotriva voinței Guvernului și de atitudinea unor instituții publice, care s-au comportat ca niște filiale declarate ale PSD.
La fiecare nouă lovitură dată, nu împotriva Guvernului, dată împotriva sănătății publice, dată dreptului cetățenilor români la sănătate, noi am avut soluții și de data asta iarăși venim cu soluții.
Vreau numai să readuc aminte că în urma unei decizii a CCR practic toate amenzile date instituțiile cu drept de control și de dare a amenzilor au fost anulate, printr-o decizie a CCR, ca filială a PSD.
Vă readuc aminte că la trecerea de la starea de urgență la starea de alertă ne-am trezit cu o altă decizie a CCR care ne-a creat o situație dramatică, care până la urmă am putut s-o rezolvăm printr-un proiect de lege înaintat de Guvern în procedură de urgență către Parlament, care a fost adoptat, dar, evident, a fost adoptat cu multe modificări care ne-au îngreunat posibilitățile reale de a lupta eficient contra epidemiei.
Dau un singur exemplu: azi sunt spitale care, din cauza faptului că nu mai putem dispune detașarea, pur și simplu nu au medici, fie medici la terapie intensivă, medici anesteziști, fie în secțiile normale, medici infecționiști.
În cadrul DSP-urilor, tot suplimentul de personal la care am făcut apel în starea de urgență și prima fază a stării de alertă, aproape am rămas fără el din cauza introducerii unui articol în lege provitor la detașare, care nu se poate face decât cu acordul tuturor factorilor implicați.
Deci suntem în situații în care trebuie să mutăm pacienți cu elicoptere din cauza faptului că nu putem detașa medici și avem situații în care președinți de consilii județene, manageri de spital se opun pur și simplu chiar și medicilor și rezidenților, care sunt sipuși să fie detașați în zonele fierbinți, nelăsându-i efectiv și lăsând o foarte mare parte dintre pacienții care sunt infectați cu COVID fără posibilitatea de a fi tratatați și ne obligă să avem niște reacții de genul mutării unor pacienți în alte județe, în alte spitale, din alte localități.
Și acum suntem în fața unei noi situații de o gravitate fără precedent care s-a creat în urma unei decizii a CCR.
Curtea Constituțională a decis că nu există bază legală pentru ca cetățenii care au fost diagnosticați ca fiind bolnavi să fie tratați în spitale și că orice pacient care este infectat cu COVID care nu vrea să stea în spital poate să plece din spital.
De asemenea, CCR ne-a lăsat fără instrumentul pentru a lua deciziile de izolare la domiciliu, de carantină, de carantinare a persoanelor în spații instituționalizate, de posibilitatea de a carantina localități, cartiere, zone.
Cum am fi putut reacționa, de exemplu, la Suceava sau în alte localități în care s-a produs o creștere rapidă a numărului de infecții, dacă nu am fi avut la dispoziție pârghia carantinării? S-a și văzut că pârghia carantinării, pe de o parte, a oprit riscul de transmitere în alte localități din localitățile cu nivel de infectare foarte mare și a permis restabilirea situației într-un termen relativ scurt în aproape toate localitățile și cartierele în care s-a instituit carantinarea zonelor respective.
Ședința de azi are un singu punct pe ordinea de zi: Proiect de lege privind instituirea unor măsuri de sănătate publică în situații de risc epidemiologic și biologic.
Vă spun că exista bază legală și ănainte, pentru toate măsurile pe care le-am luat. Și îmi pun așa o intrebare, unde am fi fost dacă nu am fi putut să luăm aceste măsuri de izolare la domiciliu și de introducere în carantină instituționalizată.
Noi am avut o expunere uriașă pentru persoanele care au venit din țări cu focar, din țări cu un nivel foarte răspândit al epidemiei. Dacă nu am fi avut la dispoziție această pârghie, probabil numărul de cazuri în România ar fi fost de zece ori, de 20 de ori, dacă nu și mai numeros.
Pe masa Guvernului, proiectul de lege privind carantina și izolarea
Am apărat sănătatea, am apărat viața, în ciuda oricărei măsuri și decizii care a fost luată de instituții. Cred că orice insituție trebuie să se comporte responsabil în situație de epidemie și trebuie să pună pe primul plan sănătatea cetățenilor români, apărarea vieții și sănătății românilor, nu să facă jocuri politice și să pună bețe în roate la toate demersurile pe care le-am luat ca Guvern împreună cu toate autorătățile și cu toți specialiștii.
Azi trebuie să dezbtaem și să adoptăm acest proiect de lege, îl vom transmite la Parlament, voi solicita Parlamentului dezbaterea în procedură de urgență astfel încât cât mai repede posibi să restituim baza legală în urma deciziei CCR care să ne permită să combatem eficient și să avem la dispoziție toate instrumentele pe care le au toate celalalte țări. Nu știu ca ăntr-o altă țară europeană sau afectată de epidemie să se ântâmple ce s-a întâmplat în România, cu implicarea unor instituții efectiv în boicotarea oricărei măsuri a Guvernului de combaterea a epidemiei și de apărare a sănătății și vieții cetățenilor.
Va trebui să convingem parlamentarii care au convocat sesiunea extraordinară că este vital să dezbată cât mai rapid și să adopte acest prolect de lege.”
Ce au decis judecătorii CCR
„Noi suntem în acest moment, începând de vineri, de când a apărut motivarea Curţii Constituţionale, în elaborarea unui proiect de lege care este gata. Mâine vom avea o şedinţă de Guvern în care îl vom ridica pe ordinea de zi şi vrem să aducem în concordanţă un proiect de lege cu cerinţele Curţii Constituţionale”, a declarat duminică ministrul Sănătății.
Este singurul punct de pe ordinea de zi a ședința Guvernului:Proiect de lege privind instituirea unor măsuri de sănătate publică în situații de risc epidemiologic și biologic.
Elaborarea actului normativ vine după ce Nelu Tătaru a declarase, vineri seara, că a fost creat un grup de lucru pentru a pune în concordanță criteriile CCR privind carantinarea și izolarea.
Ordinul ministrului Sănătății a fost suspendat, în 2 iulie, temporar, pentru o perioadă în care Parlamentul și Guvernul trebuie să pună în acord aceste prevederi cu dispozițiile Constituției
Curtea Constituţională a României a publicat, în iunie, motivarea deciziei din 25 iunie prin care a declarat că internarea şi carantinarea obligatorie a pacienţilor COVID-19, prin ordin de ministru, sunt neconstituţionale.
În document, judecătorii CCR spun că ministrul Sănătăţii a impus noi condiții pentru internare, fapt ce a generat reguli cu „caracter imprevizibil, incert şi dificil de anticipat” şi fără să respecte limite.
Pe masa Guvernului, proiectul de lege privind carantina și izolarea
„Reglementările Ordinului ministrului sănătăţii nr.414/2020 sunt relevante pentru a constata că măsura carantinei dispusă în România în contextul epidemiei determinată de infecţia cu COVID-19 a putut fi calificată, în anumite situaţii, ca o veritabilă privare de libertate, precum şi ca o restrângere, implicită, a exerciţiului drepturilor fundamentale prevăzute de art.25 şi art.26 din Constituţie, astfel că este imperativă reglementarea acesteia la nivelul legislaţiei primare, cu respectarea tuturor condiţiilor constituţionale şi internaţionale în materie”, se mai arată în motivare.
Ulterior, premierul Ludovic Orban a recomandat populației să nu țină cont de decizia CCR, ci să acționeze responsabil.
De altfel, după publicarea motivării CCR, 65 de persoane dintre cele aproape 100 internate în centrul de carantină al Primăriei Capitalei au plecat acasă, la cerere.