Au trecut trei ani de la incendiul din Colectiv, dar sistemul medical din România nu a adus, în 2018, mari schimbări în viaţa pacienţilor cu arsuri. Unii bolnavi au fost transferaţi, după mai bine de 24 de ore, în străinătate, dar pentru alţii nu s-a găsit niciun pat pentru marii arşi, fiind plimbaţi prin spitalele judeţene.

Nu există momentan o listă de monitorizare a numărului de pacienţi arşi care au fost transferaţi peste hotarede la incendiul din Colectiv, potrivit Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Ministerul Sănătăţii, la fel, transmite că nu deţine aceste date, dar anunţă că numărul bolnavilor care merg la tratament peste hotare este în creştere.

“Menţionăm că numărul persoanelor care beneficiază de tratament în străinătate este într-o continuă dinamică. Ţările în care pacienţii au efectuat/efectuează tratamentele sunt: Israel, Germania, Belgia, Olanda, Franţa, Suedia şi Anglia”, se arată într-un comunicat trimis de Ministerul Sănătăţii, la solicitarea Mediafax.

Anul 2018 a demonstrat, încă o dată, dacă mai era nevoie, că sistemul medical din România are foarte multe probleme, una dintre ele fiind lipsa paturilor pentru marii arşi. Astfel, în iulie, a fost nevoie ca doi angajaţi ai Complexului Energetic Oltenia, răniţi în urma exploziei unui panou electric, să fie transferaţi în Belgia, pentru că în ţară locurile erau “limitate pentru arşi”, a spus ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, la acea vreme.

“Numărul de paturi este limitat. Personalul nostru este instruit pentru a avea grijă de cei arşi, (…) dar locurile sunt limitate şi pacienţii trebuie să aibă condiţii securizate. Din acest punct de vedere numărul de paturi al României este limitat. De aceea, decizia de transferare în străinătate a acestor doi pacienţi a fost o decizie bună”, declara atunci Sorina Pintea.

Marii arşi, plimbaţi între spitale din lipsă de locuri

Iniţial, bărbaţii, care aveau arsuri pe mâini şi faţă, au fost transferaţi la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca şi la Spitalul de Arşi din Capitală. Medicii i-au evaluat, au constatat că unul dintre pacienţi avea arsuri de gradul II şi III pe 70% din suprafaţa corpului, iar celălalt arsuri pe 35-40% şi au decis să-i transfere în Belgia. Din cauza unor probleme „procedurale”, transportul acestora a fost posibil abia după două zile.

Deputatul PNL Pavel Popescu a arătat că întârzierea transferului ar fi avut loc din cauza faptului că plăţile pentru cei doi mineri transferaţi în luna iulie nu au fost făcute. “Cei de la spitale au fost temători de a semna foaia de plecare, atunci într-un moment de neputinţă, am spus că îmi asum eu acest lucru. Toată lumea a realizat că trebuie să ne grăbim. Am trimis şi o adresă spitalului din Belgia, că au solicitat să fie cu semnătura ministrului Sănătăţii pentru partea de finanţare”, explica atunci Pintea.

Cei doi nu au fost singurii transferaţi în străinătate pentru că în sistemul medical românesc nu există locuri suficiente pentru tratarea marilor arşi.

Povestea lui Alexandru, tânărul din Neamţ cu arsuri pe 65% din suprafaţa corpului, care a murit într-un spital din Belgia, a arătat însă, la scurt timp, din nou, lipsurile grave din sistemul medical din România. După 26 de ore de la producerea exploziei dintr-un bloc din Piatra Neamţ, timp în care a fost plimbat prin spitalele din Piatra Neamţ şi Iaşi, negăsindu-se pat special pentru un mare ars, Alexandru a fost transferat într-un spital din Belgia.

Secretarul de stat Călin Alexandru le-a spus medicilor din Neamţ să se descurce cu pacientul „măcar 24 de ore” până i se va găsi un loc. Nu s-a găsit însă niciun pat pentru Alexandru din cele 11 pentru mari arşi care există în Capitală. Tânărul a fost şi el transportat în Belgia, cu o aeronavă a Ministerului Apărării Naţionale, având în vedere că „România nu poate trata în acest moment pacienţi cu arsuri mai mari de 50% din suprafaţa corpului”, după cum anunţase ministrul Sănătăţii.

După o săptămână, tânărul a murit în spitalul din Belgia.
Supravieţuitorii Colectiv s-au mobilizat

În seara când a murit Alexandru, un grup de supravieţuitori ai incendiului din Colectiv s-a întâlnit la Ministerul Sănătăţii cu Sorina Pintea pentru a discuta despre un Mecanism Naţional de Intervenţie de Urgenţă în Cazul Accidentelor cu Victime Mari Arşi. Anterior, aceştia au cerut, printr-o scrisoare Vioricăi Dăncilă şi ministrului Sorina Pintea o întâlnire pentru a discuta pe larg propunerile.

„Tragedia de la Colectiv a arătat, dincolo de orice dubiu, iar semnatarii acestei scrisori au simţit, prin propriile experienţe dramatice, că sistemul medical public nu are capacitatea de a trata şi îngriji marii arşi. Inexistenţa unor centre de arşi în ţară, unităţi spitaliceşti specializate, cu personal experimentat, care să asigure standardele foarte stricte de asepsie, absolut necesare pentru această dificilă patologie, standarde pe care unii dintre semnatarii acestei scrisori le-au văzut şi de care au beneficiat în străinătate, pune în pericol viaţa fiecărui caz de mare ars „tratat” cu improvizaţii – cele presupuse 11 paturi ale secţiilor de arsuri. Această situaţie gravă ne determină să ne întrebăm dacă nu asistăm la o încălcare a drepturilor garantate de Constituţia României prin Articolul 22 (1): Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate”, se arată în scrisoarea transmisă de grupul de supravieţuitori ai incendiului din Clubul Colectiv.

Ei îşi doreau ca acest mecanism să funcţioneze până la construirea unor centre de arşi, la standardele necesare, în România, iar ulterior să rămână activ pentru situaţii excepţionale în care se impune de urgenţă transportul unui număr mai mare de pacienţi în străinătate – complementar cu instrumente europene cum ar fi Mecanismul de Protecţie Civilă.

„După cum foarte bine ştiţi – iar mobilizarea dumneavoastră în cazul pacientului Alexandru Băiaşu din Piatra Neamţ e o dovadă în acest sens – supravieţuirea unui mare ars (peste 30% din suprafaţa corporală sau pacienţi cu arsuri profunde) depinde de transportarea cât mai rapidă într-un centru de arşi, fiecare oră putând face diferenţa dintre viaţă şi moarte. Modul în care autorităţile şi persoanele responsabile s-au activat în toate cazurile în care a fost nevoie de transportarea unui ars arată că lucrurile nu mai pot continua cu improvizaţii şi soluţii ad-hoc. Este nevoie de acest protocol care să permită acţiunea rapidă. Nu este normal ca viaţa unui pacient să depindă de (in)disponibilitatea unor funcţionari de a se implica, de semnături, de conflicte interinstituţionale. Este nevoie de paşi clari, responsabilităţi clare, algoritmi, proceduri”, mai arată scrisoarea.

Supravieţuitorii Colectiv au spus, după întâlnire, că au reuşit să obţină acordul ministerului pentru a crea acest mecanism pentru intervenţia imediată în cazul existenţei unui accident cu mari arşi.

Mihai Grecea, unul dintre supravieţuitorii din Colectiv, spunea, după întâlnirea cu ministrul Sănătăţii, că pacienţii cu arsuri se confruntă cu multe probleme, una dintre acestea fiind chiar atitudinea personalului medical.

„Spitalele din provincie sunt cumva crispate în momentul în care au un pacient ars şi vor să scape cât mai repede de el, să îl trimită la Bucureşti. Centrele de arşi care pot trata marii arşi nu există în România funcţionale şi atunci, pentru a putea salva viaţa acestor oameni, trebuie să îi trimitem afară”, a spus atunci Grecea.

Supravieţuitorii din clubul Colectiv au anunţat, la acea vreme, că vor forma o asociaţie care să se ocupe de situaţia pacienţilor arşi, care se va numi Asociaţia Română a Pacientului Ars.

La scurt timp după moartea tânărului din Neamţ, un nou caz a apărut în luna noiembrie. Două persoane au fost transportate cu o aeronavă Spartan a Ministerului Apărării Naţionale tot în Belgia, după ce au fost grav rănite, în localitatea Gorneşti, judeţul Mureş, în urma unei explozii în locuinţă.

Pacienţii, un bărbat de 76 de ani şi o femeie de 69 de ani, aveau arsuri pe 55% din suprafaţa corpului, respectiv peste 85%, motiv pentru care nu puteau fi trataţi în România. A doua zi după transfer, femeia a murit în spitalul din Belgia.

Transferul a avut loc în aceeaşi zi în care o pacientă cu arsuri de la Piteşti nu a putut fi adusă în Capitală pentru că nu mai erau paturi disponibile. Astfel, femeia de 68 de ani a fost transportată la Spitalul Judeţean Timişoara, cu un elicopter SMURD, fiind internată pe Secţia de Chirurgie Plastică. Niciun pat pentru marele ars din Capitală nu a fost liber, în acel moment, pentru a o plasa pe pacientă.

Ministerul Sănătăţii vrea înfiinţarea unei comisii care să decidă transferul în străinătate al pacienţilor arşi

La sfârşitul lunii noiembrie, Ministerul Sănătăţii a lansat în dezbatere publică proiectul de ordin ce prevede înfiinţarea unei comisii care să decidă transferul în străinătate al pacienţilor arşi. “Comisia analizează dosarul medical al pacientului şi după caz, stabileşte, motivând necesitatea, transferul pacientului în vederea efectuării tratamentului în străinătate. Decizia comisiei de transfer se aprobă de către ministrul Sănătăţii, care solicită la Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul MAI (…) asigurarea transportului autorizat”, se arată în proiectul de ordin.

Ordinul mai prevede că decontarea cheltuielilor pentru pacienţii cu arsuri transferaţi în străinătate se realizează de către Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate pe baza formularului S2 pentru pacienţii asiguraţi şi de către Ministerul Sănătăţii conform metodologiei de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament în străinătate, pentru pacienţii neasiguraţi.

Din comisie vor face parte mai mulţi medici specializaţi în diferite secţiuni, potrivit referatului de aprobare a proiectului de act normativ. “Se impune constituirea unei comisii de profesionişti, respectiv medici în specialităţile chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă şi de anestezie şi terapie intensivă care va analiza documentele medicale ale pacienţilor şi va stabili dacă este necesar transferul acestuia în străinătate, motivând necesitatea transferului”, se mai arată în document.

România poate trata doar 11 mari arşi

La trei ani de la incendiul din Clubul „Colectiv”, spitalele româneşti pot trata doar 11 mari arşi, iar toate aceste paturi se află în Capitală. Paturile pentru mari arşi se află în spitalele: Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, Spitalul Clinic de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri Bucureşti, Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar Arseni” Bucureşti şi în Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” Bucureşti.

Sorina Pintea a declarat, la sfârşitul lunii octombrie, că în cazul unei tragedii precum cea din clubul bucureştean Colectiv, autorităţile ar apela la ajutor extern. „Pentru mari arşi avem în acest moment 11 paturi. România nu are capacitatea de a trata un număr atât de mare de răniţi (precum cei din clubul Colectiv -n.r.), ca de altfel nicio ţară din Europa. Am apela la ajutor extern, dar este de dorit să nu se mai întâmple”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Sorina Pintea.

Cu toate acestea, ministerul Sănătăţii susţine că, în ultimii doi ani, 70 de paturi în plus au fost aduse pentru pacienţii arşi din România. În anul 2015, în România existau 227 de paturi pentru arşi, în 2016 – 282, în 2017 – 298, iar pentru anul 2018, reprezentanţii instituţiei conduse de Pintea încă nu au contabilizat datele.

Sorina Pintea a anunţat, în cadrul conferinţei de bilanţ a anului 2018, că în următoarele luni, în România, vor exista 14 paturi pentru tratarea marilor arşi, după ce vor fi aduse trei paturi în Spitalul Judeţean din Timişoara, Spitalul Floreasca şi Spitalul de Arşi din Bucureşti. “Am putea avea 14 paturi. (…) În acest moment putem să mai pregătim încă trei paturi pentru marii arşi. Am făcut o evaluare foarte completă (…) cu investiţii minime şi aici mă refer la Timişoara. Deci, vom avea 14 paturi de mari arşi care vor putea trata marii arşi – la Timişoara, Spitalul Floreasca şi Spitalul de Arşi”, a declarat ministrul Sănătăţii.

România nu are niciun centru pentru marii arşi

La trei ani de la tragedia din Colectiv, România nu are niciun centru pentru marii arşi. Printr-un program al Băncii Mondiale, autorităţile îşi propun să construiască patru centre de mari arşi la Timişoara, Târgu Mureş şi două în Bucureşti, proiect început în anul 2012. “În prezent au fost finalizate procedurile de achiziţie pentru serviciile de expertizare tehnică, studiu de fezabilitate, proiectare tehnică şi detalii de execuţie pentru cele 4 centre de mari arşi. Se are în vedere ca până la sfârşitul anului 2019, proiectele tehnice să fie finalizate şi să fie iniţiate procedurile de achiziţie de lucrări civile de construcţii”, a transmis ministerul Sănătăţii.

Ministerul Sănătăţii estimează că în 2020 vor fi semnate contractele de execuţie.

Un alt centru de mari arşi pentru care lucrările au fost finalizate în anul 2017 se află în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă “Sf. Spiridon” Iaşi. Se estimează că acest centru va fi funcţional în 2019, ulterior finalizării procedurii de achiziţie de echipamente specifice dotării şi livrării acestora.

Ministrul Sănătăţii a anunţat că, în 2018, a avut loc o licitaţie pentru achiziţia de echipamente pentru dotarea centrelor, iar centrele din Iaşi şi Timişoara sunt cele mai stringente pentru că acolo s-au terminat lucrările de construcţie. Astfel, acestea ar putea, în 2019, să aibă cel puţin echipamentele necesare.

În România sunt 64 de spitale de stat, care au în structura lor secţii sau compartimente de chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructive. Dintre ele, 24 au secţii pentru îngrijire de arsuri.